Stânca Bragăi RUInată de o Piatră


Există viaţă după Champions League! După ce de două ori CFR-ul a capotat pe Golgota acestei colosale competiţii, iată că la al treilea asalt găsim puterea să sărim dincolo de „parapet”, găsim zvâcnirea de a nu ne frânge în resemnarea propriei condiţii. Da, orice performanţă a unei echipe româneşti în această arenă a campionilor nu poate fi decât legendară, din punctul nostru de vedere, ţinând cont de micimea şi de realităţile fotbalului autohton; nu există decât două căi în această super-competiţie: anonimi sau faimoşi.

Ideea este de a da un sens participării, altul decât idealul așa-zis „olimpic” – „important este să participi… ca să iei banii”. E mare lucru aici, în a lupta şi a conta până în ultima etapă, iar mai apoi, la final, să putem spune: rămânem în Europa, drumul continuă, tocmai fiindcă ştim prea bine care ne este statutul şi statura, de veşnici outsideri cărora soarta le oferă un imens “wild card” prin această punere la „masa bogaţilor”. E o minune ca, atâta vreme cât bugetele dintre combatante sunt atât de disproporţionate, CFR-ul să reuşească chiar şi 4 puncte (cum a fost la ultimele participări), darămite 7, câte a strâns până acum şi să îşi facă, un deliciu, calculele matematice juste (chiar dacă nu realiste) pe seama unui gigant precum Manchester United.

Asta suntem – pitici într-o lume a giganţilor. Nici măcar în faţa Bragăi nu putem sta altfel; să nu uităm cine sunt ei: finaliştii Europa League de acum 2 sezoane, actori principali ai unui campionat de unde noi transferăm de la solduri, deţinători ai unei părţi considerabile din naţionala Portugaliei şi, ca măsură directă a marilor echipe, cei care au eliminat în play-off-ul Champions League pe Udinese. Este uriaşă diferenţa de statut şi de putere financiară: în vreme ce ei cumpără favoritul publicului de la CFR, noi de-abia luăm (sau împrumutăm) ceea ce ei aruncă, elementele de care ei se dispensează. Ei iau totul de-a gata, noi, în încercarea de a fi ca ei, scormonim după valori, încercăm să reciclăm. Iar când o astfel de încropeală îşi depăşeşte etalonul, nu se poate decât să te simţi ca în legenda lui David şi Goliat, cu Pedro („piatră”) dând lovitura decisivă şi cu Peseiro în rolul perdantului, al celui care prin propria îngâmfare pierde confruntarea pe care o avea aproape asigurată.

Antrenorul Bragăi a fost elementul cel mai vizibil al şocului trăit de portughezi în Gruia. Dar, de pe locul meu din tribună, de sub loja oficialilor lusitani, am văzut foarte bine și transfigurarea pe care au suferit-o aceştia în decursul celor două ore: încrezători şi radiind zâmbete, la început, au devenit la final acea zonă singulară a tribunei care nu era în picioare. Cred că nici acum nu s-au dezmeticit, nu îşi dau seama ce s-a întâmplat, deși, după două succese ale CFR-ului, trebuie să ne admită superioritatea. A treia oară însă nu i-am mai putea învinge, nicicum, în orice condiții.

Explicaţia minunii de marţi este cât se poate de simplă: CFR-ul a redevenit (măcar pentru această clipă) un grup compact, unul în care sub strălucirea aparentă a unei arme letale, se ascunde efortul întregii echipe. Marţi a fost momentul de glorie al lui Rui Pedro, el a fost eroul vizibil, însă dincolo de ceea ce au focalizat camerele şi articolele de după meci, nu avem voie să neglijăm temelia construcţiei, efortul servanţilor Sougou şi Bastos, raidurile lui Camora sau Ivo Pinto, totul închegat durabil de constructorul Paulo Sergio. Şi, mai presus de orice, faptul că fundaţia pe care s-a construit era una stabilă, nu au mai existat acele implozii, acele dezarmante erori individuale.

Recunosc, n-am crezut în succes în acest meci, nu mai speram ca această cârmă ce părea în derivă să poată fi ţinută cu mână forte de către antrenor. Mă așteptam la o moarte lentă a șanselor în Champions League și atât… Aveam însă încredere în capacitatea lui Paulo Sergio de a redresa lucrurile, dar nu acum, ci la primăvară. Am păşit astfel în stadion cu inima strânsă, fără aşteptări şi fără perspective, aproape ignorând grupul „select” al unor spectatori ceferişti (de ocazie) care se mirau de faptul că antrenorul nostru e portughez. Ei aflaseră asta acolo, la porţile arenei. Nu am prea luat în seamă nici avertismentul stewarzilor de la intrare „Păstraţi biletele la voi, fiindcă dacă din cauza ceţii se întrerupe meciul, tot pe baza lor intraţi la rejucare” şi a trebuit să se facă scorul 3-1 pentru a mă transforma în meteorolog, pentru a mă ruga să se scurgă mai repede timpul înainte să apuce ceaţa să revină peste Cluj. Din fericire, există o dreptate a lucrurilor, ar fi fost crunt să fim trădaţi de propriul colţ de cer din Gruia. Nimic nu a anunţat ceva special, Paulo Sergio a venit pe banca sa nebăgat în seamă de public, ocupat probabil, ca şi mine, să-şi cureţe scaunele pline de chiciură. Halal organizare! Nici măcar imnul Champions League nu a mai strâns atâtea luminiţe albăstrii (de camere foto) pe tribuna a II-a, semn că oamenii îşi făcuseră deja stocul de amintiri, acesta era doar ultimul meci bifat „la pachet”. Însă, ceea ce a urmat nu poate fi memorat de niciun aparat, năucirea pe care ţi-o dă renaşterea propriei echipe trebuie doar trăită.

Nu m-am speriat de modul în care s-a abordat meciul, fără Kapetanos (sau Bjelanovic), fără vârf, dar păşind parcă pe vârfuri, sub aspect tactic. Nici vorbă! Singura mea problemă era Bastos, la fel de ieşit din formă ca şi Kapetanos. Da, dar măcar util pentru pase și pentru deplasarea în teren, pentru viteza jocului. Bastos nu putea fi lăsat pe margine, trebuia ţinut măcar ca sperietoare a portughezilor, cei care nu îi uitaseră isprăvile din primul meci. Şi bine a fost astfel, fiindcă în acest mod, la fiecare fază i-au dat mult prea mare atenţie, l-au ţinut prea de aproape și au lăsat spații largi pentru venirile din spate ale celorlalți. Tactica falsă a lui Paulo Sergio a funcţionat grozav, a fost cel mai bun scenariu pentru ca Rui Pedro, un actor aparent secundar să primească Oscarul acestui meci. Sunt sigur că Peseiro a crezut că CFR-ul nu îl poate surprinde. Poate n-a crezut nici informaţiile de dinainte de meci, când deja se cam anunţaseră intenţiile tactice ale lui Paulo Sergio. Spun asta fiindcă am văzut la el acea dezmeticire deja în minutul 30, atunci a făcut în pripă prima schimbare. Fusese surprins nepregătit, a simțit nevoia să mute ceva. Dar dispunerea iniţială deja îi dezechilibrase planul de meci, unul făcut pentru atac şi pentru ideea că echipa noastră nu va face decât să se apere supranumeric, exact ca în deplasare. Cine îşi aminteşte primul sfert de oră ştie că lucrurile au stat tocmai invers, că CFR-ul a avut mai multă posesie şi că retragerea apoi în carapace a fost urmarea firească a scorului de pe tabelă. Cheia întregului joc a fost felul în care Paulo Sergio l-a prins descoperit pe Peseiro, acolo, în centru, în spatele liniei de mijlocaşi. Antrenorul Bragăi a optat pentru o linie de mijlocaşi de posesie, de construcţie, dar deficitari la partea de apărare. Custodio, Hugo Viana, Amorim, toţi încadraţi între 1,78 şi 1,81 înălţime, jucători de cu totul alt profil decât Mureşan sau Luis Alberto, de pildă. Inexplicabil, Peseiro nu s-a gândit nicio clipă la Rui Pedro, la ce-ar putea face acolo, în mijloc, jucătorul care a marcat de 3 ori în ultimele 4 meciuri de campionat, nu i-a alocat şi lui paznici. Astfel, cu fundaşii centrali ocupaţi cu Bastos şi cu mijlocaşii preocupaţi doar de poarta noastră, Rui Pedro s-a furişat cum şi cât a vrut din linia a II-a spre careul advers. Venea singur, fără să fie luat de nimeni în primire. Observaţi la golurile noastre, cum de fiecare dată vine mult din spate pentru întâlnirea cu mingea, cum nimereşte în faţa unor apărători statici care nu ştiu cum să negocieze situaţia inedită pentru ei, nu au cum să ia fața unui adversar deja în alergare. Meritul imens al lui Rui Pedro este felul în care a finalizat, cum a pus de fiecare dată piciorul cu fineţe şi precizie, cum nu a risipit nimic din ceea ce a avut. S-a demarcat excelent, iar pasele nu au întârziat să vină. Bastos şi, mai ales, Sougou, au făcut munca grea, au profitat de fiecare scăpare a adversarilor pentru a construi golurile, iar similitudinea cu meciul tur a fost izbitoare la golul 2. Atunci Bastos trecea printre 4 adversari şi, dintr-un ricoşeu fericit, ajungea la poartă; marţi Sougou a slalomat pe partea sa favorită şi, tot dintr-un ricoşeu, a ajuns să poată împinge mingea decisiv spre Pedro. Când este să îţi iasă, atunci chiar totul merge în favoarea ta!

Golul încasat mai apoi, în principal pe seama lui Rada, un fundaş mult prea preocupat de centrul terenului ca să poată fi jucat pe lateral, cred că a avut şi el, la final, impactul pozitiv. Ne-a trezit la realitate, ne-a făcut să nu ne baricadăm prea repede în spatele unui 2-0 care, făcut prea rapid și facil, putea fi foarte periculos. Acel moment a fost singurul moment grav de eroare personală şi, aşa cum se întâmplă în Champions League, s-a văzut imediat pe tabelă. Lucrurile puteau sfârşi atunci urât, acolo a existat acel pas în spate, având doar avantajul fragil al unui gol în plus, dar așa a fost să fie: Rui Pedro trebuia să-şi desăvârşească opera, cu ajutorul, e drept şi al lui Beto, vinovat destul de mult la ultimul nostru gol. Acum toată lumea din exteriorul CFR-ului se întreabă cine-i Rui Pedro ăsta şi, recunosc, mă mândresc că sunt unul dintre cei care l-au ochit și care au crezut în el încă de la prima sa apariţie mai importantă, de la Sibiu, de exact acum un an, atunci când, intrat în minutul 78, a schimbat cursul jocului. Am crezut în el pentru eleganţa cu care controlează mingea, pentru felul în care stă mult cu privirea sus, cum vede culoarele de pasă, cum gândeşte jocul, în definitiv. Faptul că îi lipseau golurile (până şi în amicale rata enorm) indică doar că a avut nevoie de un declick, de o doză de încredere, însă a compensat mereu prin contribuţia sa la golurile coechipierilor – dacă ne amintim de meciul greu de la Mioveni din finalul sezonului trecut. Golurile din campionat l-au încălzit în prealabil pentru momentul de glorie de marţi, l-au transformat în ceea ce au fost Culio, Sougou, Bastos sau Y. Kone / Kapetanos la vremea lor. Nu mă aştept de la el să fie imediat un star, încă are o prea mare neseriozitate, o predilecţie către simulări, dar cred că din Rui Pedro (cel găsit şi recomandat de Costa) poate ieşi un mare fotbalist şi, din nou, o foarte bună afacere pentru CFR.

Acum a fost momentul lui Rui Pedro, acum el a fost eroul, cel care, în statistici va apărea că a rezolvat meciul aproape singur. Data viitoare va fi altcineva, cine ştie, poate Camora, cel care tocmai şi-a făcut încălzirea pe bările lui Beto? Tot ce le trebuie acestor băieţi este încredere şi, neapărat, eficientizarea efortului lor, crearea de spaţii pe care să poată să se exprime. Iar la acest capitol Paulo Sergio a câştigat extraordinar, a făcut o echipă bazată tot mai mult pe mobilitate, pe acoperirea terenului. Se văd încă rămăşiţele problemelor vechi, linia de mijloc acoperă cu lentoare, lasă totul pe umerii lui Mureşan – de parcă el ar putea ataca mereu omul cu mingea -, Bastos se decuplează deseori de la jocul de recuperare, dar se simte în acelaşi timp că „tratamentul noului” antrenor a început, își cheamă anticorpii. După ce am văzut marţi, cred şi mai mult că Paulo Sergio ar fi putut scoate alt rezultat cu Galatasaray dacă nu l-ar fi trădat erorile individuale ale propriilor jucători. Curajul cu care CFR-ul începe să joace mai ofensiv, cu care caută mai mult mingea trebuie notat, este cel care face deliciul unui meci de fotbal, este probabil ceea ce a învăţat antrenorul de la toreadori: când taurul este năucit, atacă-l, nu-i da răgaz să-și revină. Asta am văzut cu Braga, cu care, dacă este să ne lăcomim, putem pretinde post factum că ar fi fost posibil un scor chiar mai mare; asta am văzut cu Braşovul şi cred că, tot așa, vom mai nota câteva astfel de coride. Însă, pentru așa ceva trebuie şi o doză de şansă, fiindcă, să recunoaştem, momentul decisiv al meciului de marţi a fost cel al eliminării lui Douglao, decizie de necontestat, acordată la un gest de jucător mediocru, nu de clasă, nu de participant în Champions League. Mirarea mea cea mare este că arbitrul a văzut imediat, că a făcut imediat dreptate unei echipe mici, așa cum este a noastră. Astfel, în a doua repriză, avându-l doar pe Allan ca pericol ştiut şi manifestat, apărarea noastră a ţinut facil lucrurile sub control, deși, în multe momente, nu era vădit avantajul numeric de pe gazon. Totuși, acesta devenea evident la fiecare contraatac purtat de către noi.

O a doua repriză în care la adăpostul celor 2 goluri și al unei relative siguranțe nu am mai tremurat de frică, o a doua repriză în care, privind la tabela de pe care veneau și scorurile altor stadioane, am dat drumul calculelor și speranțelor către Istanbul. Imensă înciudare pentru victoria turcilor în fața lui Manchester, fiindcă, cu orice alt rezultat acolo noi am fi devenit favoriți pentru locul 2 al grupei. Braga ar mai fi avut șanse la un loc de Europa League, drept pentru care nu cred că ar fi cedat nicium pe teren propriu, astfel, cu 7 puncte (calculez înfrângere în Anglia), cred că am fi reușit un nou record, ca echipa care ajunge în optimi având cele mai puține puncte în grupe. Englezii nu s-au omorât cu firea la Istanbul, dar, de pe altă parte, nici Galatasaray nu este cu mult mai prejos decât ei – așa cum spuneam, mie mi s-au părut cei mai puternici adversari din grupă. Și, ca să fim cinstiți, e normal ca aceasta să rămână configurația grupei, respectând adevărul fotbalului. E loc pentru calcule, deși o victorie a noastră la Manchester ar fi o utopie, iar un egal nu ne e tocmai la îndemână. Pe de altă parte îmi pun speranțe că Braga nu va ceda, fiindcă milionul de euro, premiul pentru meciul câștigat, e totuși tentant, pentru portughezi banii chiar înseamnă ceva. Șansele sunt mici, însă totuși există, avem pentru prima dată miză în ultimul meci din grupă. Ferice de cei ce vor putea ajunge să susțină CFR-ul acolo, la Manchester!

Ceea ce ne-am asigurat, calificarea în Europa League, contează doar ca noutate. Prindem primăvara, dar într-o competiție care încă nu spune prea multe. E totuși un pas în față, ne putem uita și în alte grupe să vedem ce echipe nu trec mai departe. Însă, pentru a fi notabili pentru Europa League trebuie să ajungem acolo măcar în sferturi sau în semifinale. Doar atunci am putea echivala cumva, ca importanță (nu doar financiară!) o calificare în optimile Champions League. Totuși, e un prim mare pas spre ”next level”-ul pe care ni-l dorim cu toții, e un semn evident de creștere a clubului. Și mai ciudat este că acest lucru se întâmplă în anul în care, cred, avem cel mai slab lot din ultimele sezoane, dar în care, iată, ceferiștii încep să conștientizeze că aparțin de o echipă cu continuitate în Champions League. Aceasta e cheia de boltă a construcției: continuitatea, durabilitatea, iar acest lucru se pregătește, se consolidează în laboratorul competițiilor interne. Se impune așadar o decuplare rapidă de la reușita cu Braga fiindcă, altfel, reculul va fi imediat. Iar în față vin două meciuri esențiale, un derby al superiorității totale în oraș, reconfirmată și o revanșă cu Dinamo, un pas obligatoriu spre singurul trofeu rămas accesibil în acest sezon.

Paulo Sergio pare un om foarte echilibrat și pare să fi rămas cu picioarele pe pământ, dar îl așteaptă o misiune foarte dificilă în a ține în frâu mentalul unor jucători care tocmai acum au primul contact cu răsfățul publicului. Ei trebuie făcuți să priceapă că acest pas în față pe care l-au făcut acum crește în primul rând nivelul așteptărilor de la ei, trebuie responsabilizați și ținuți în aceeași turație, acum, cât mai sunt câteva meciuri până în iarnă.

La final, simt nevoia să amintesc despre imaginea superbă a galeriei CFR-ului, bannerul afișat la începutul partidei, superb motiv de mândrie locală. Nu e cazul să spun mai multe despre ea, ci cel mai simplu este să v-o arăt pur și simplu:

Autor: Albusibiu

48 comments

  1. superba analiza, superb articol de fapt nu este pt. prima data! Autorul are intotdeauna pareri pertinente si la locul lor! Si eu m-as duce la Manchester ! Am fost acolo am locuit vizavi de Old Trafford Stadium! Acolo troneaza la intrare statuia nemuritorului sir Matt Busby. Sper sa mai ajung odata acolo ! Succes CFR! Sper sa revina cu succes de acolo ! Forza CFR !

    Apreciază

    • Imi si imaginez peste 2 saptamani CFR-ul jucand pe un stadion britanic, aproape printre spectatori si, eventual, Cj007 (amicul nostru de aici) zambind laaaarg din spatele portii englezilor la primul nostru gol.🙂 Va fi grozav, indiferent de rezultat. De-ar iesi si un meci ca la Chelsea, acum 4 ani…

      Apreciază

  2. Felicitari, albule, pentru articol! La un moment dat, in timpul meciului, am si uitat de clasament ori calificarea in primavara europeana, n-a contat decat jocul bun, gandit, inteligent facut de-ai nostri. Ne-am enervat destul in multele jocuri chinuite din ultimul timp, la fix a venit momentul sa traim o astfel de desfatare🙂 A fost ziua noastra, ce mai, n-avea cum sa fie altfel🙂 Vorba lui Kimi Raikkonen dintr-un interviu aparut alaltaieri: “If something is going to happen, it’s meant to be that way”🙂

    Apreciază

    • Iar pentru cand nu va mai fi ziua noastra, am un citat din Michael Schumacher: „Am avut două cariere distincte, într-una câștigat totul și alta am învățat ce înseamnă să pierzi”🙂

      Apreciază

  3. @ Alex: „După ce am văzut marţi, cred şi mai mult că Paulo Sergio ar fi putut scoate alt rezultat cu Galatasaray dacă nu l-ar fi trădat erorile individuale ale propriilor jucători.” spui tu, eu zic ca Paulo Sergio nu avea ce face in acel meci, echipa avusese prea putin timp la indemana pentru a-i intelege cerintele, filosofia de joc. Calificarea a fost complet pusa sub semnul intrebarii de Andone in meciul cu MU. Atunci cand, MU nu ataca dar, noi continuam sa ne aparam supranumeric, atunci cand la accidentarea lui Sougou, ilustrul tactician, a gasit de cuviinta sa introduca in locul lui un jucator defensiv, anihilandu-i astfel ca potential ofensiv pe Bastos si Kapetanos, primul nu avea cu cine combina, al doilea, fiind singurul adresant al paselor in adancime ale primului, era extrem de simplu de anihilat fiind si complet lipsit de viteza. Ca am fi pierdut cu 2-1 sau cu cinci la unu nu stiu daca conta in vreun fel, un egal insa ar fi fost aur curat, obliga MU sa joce si cu Braga si cu Galata. A fost o clara incapacitate de intelegere a strategiilor grupei.–––––– In alta ordine de idei, nu sunt de acord cu afrmatia ta cum ca am avea cel mai slab lot, nu e adevarat, e o aparenta. Imi amintesc returul si inceputul de campionat de dupa primul titlu si atunci parea ca avem un lot vai de el. Aminteste-ti cat de prost putea juca Culio, aminteste-ti cum incerca Andone jucatori ca Oberman, Prette n-a corespuns, Muresan era o eterna rezerva, niciodata solutie. Tacticile falcosului i-a facut pe toti anonimi. Zapacit tactic orice jucator devine nonvaloare. Sunt convins ca, daca Paulo Sergio are priceperea pe care ne-a lasat sa o intuim la acest meci, vom descoperi ca avem multi jucatori de calitate surprinzatoare. Totul e sa le gasesti partitura tactica potrivita si sa-i distribui in roluri care le pot pune in valoare calitatile.

    Apreciază

  4. Alex ! Cu tot riscul de-al contrazice pe Prietenul de mai sus si de-a te supara pe tine (dar tu, pe mine nu te superi, fiidca ma cunosti), eu spun ca este cea mai slaba „analiza ” a ta ! Cu unele exceptii. In primul rand ; eu ma mir de ce va mirati voi (majoritatea) de performanta actuala a CFR-ului nostru ? Eu stiam din primavara ca asa va fi , eu am auzit de mult vocea comentatorului Digi(acum sunt sigur ca era Dobre,martor imi este sotia mea si copiii mei); „.. si astfel, CFR Cluj face 6 (sase) puncte ..” . Din fericire sunt 7(sapte-suna la fel,nu?). Asta pentru ca Andone ne-a „tradat spiritul „. Eu credeam (si asa trebuia sa fie! ) ca vom avea 6 puncte dupa meciul cu M.U. Inloc sa tina grupul unit, sa le insufle incredere la 1-0, el se tot „indoia si facea grimase ” pe marginea terenului , Doamne Sfinte, sa se explice si poate ca-l ajuta cineva… Sa nu fiu inteles gresit : eu il stimez foarte mult pe Ando, il consider ca si pe un frate, ca doar suntem de aceeasi varsta, mi-as incredinta viata lui, fiindca este om de caracter . Dar, atat ! Eu nu i-as da nici o echipa pe mana sa mi-o „construiasca” , ii cunosc limitele. Un antrenor reprezinta 25 % din potentialul unei echipe,el este liderul grupului, el da suflul,spiritul, puterea,gandirea,decizia …In primavara s-a achitat perfect de sarcina asta, fiindca nu trebuia sa „construiasca, ci doar sa „castige”. Apoi , inca din pregatiri, aveam nevoie de un „mastro” de orchestra… In al doilea rand ; nu este cel mai slab lot pe care l-am avut , doar ca n-am avut acel „maestro” de care am pomenit. In al treile rand ; de ce nu aveti (inca) incredere in sansele noastre pentru mai departe ? Ce , este asa de greu sa visezi ? Numai cine nu viseaza nu poate face visul realitate !! Credeti-ma , stiu ce spun ! Curajul este cea mai buna arma pentru cei mici ! Dar, cu toate astea, ma simt cel mai fericit om de pe Pamant sa am asemenea prieteni , ca si voi, Tribunistii . De aceea va cosider pe toti ca si fratii mei ,pe ALBUSIBIU il declar Mark Twain al nostru , pe Caneto , Nostradamoplastur, Calin Cocora – L. Rebreanu , 07 – John Grisham, Florinaccio-M. Preda, Dantesc-Caragiale, kiruij- Cioran….. Eu asta am avut de aspus acum !

    Apreciază

  5. foarte realist. dar doua corectii. braga e e asemanatoare cfr-ului in portugalia. la randul ei recicleaza ce porto sau benfica nu transforma in valoare adaugata (micael, amorim,beto,custodio,helder barbosa chiar si alan), se pricopsesc in lot cu un jucator scapat de scouterul uriasilor. ca in final si ei ca si ceilalti mai mici sa alimenteze dragonul sau vulturul (varful lima imi este acum in minte). peseiro ingamfat?! nu este, era increzator in forta ofensiva a echipei, si eu as fi cand pun la respect udine in deplasare, bat galata si chinui manchester pana la ultima picatura de sudoare. in campionat au tinut in sah mat benfica in deplasare. arbitrajul bata vina a ajutat benfica sa obtina patul.

    braga daca intra montata psihic pe teren castiga fara probleme cu galata, sunt mult mai buni.

    Apreciază

    • Eu spun ca atata vreme cat Peseiro a venit spunand sus si tare ca CFR-ul nu-l poate surprinde cu nimic dar, mai apoi a plecat cu coada intre picioare, in principal din vina antrenorului (zic eu), cred ca exista temei pentru a il scoate din joc pe post de „veriga slaba”. A fi increzator nu este niciodata de ajuns, trebuie sa se faca si ceva in acest sens.

      Apreciază

  6. He, he, he… hai să-i tăiem puțin din nas lui AlbuSB! Omule, unde i-ai simțit tu lui Rui Pedro potențialul demonstrat cu Braga? Fac pariu că neam de neamul lui și nici măcar o jumătate de antrenor din câți a avut până acum nu l-au văzut vreodată evoluând în așa fel. Ce povestești tu despre clarviziunea cu care plimbă mingea mi se pare un picuț exagerat. Da, a făcut un meci magnific la Mioveni (Hora sau Nicoară ar avea nevoie de mai mult de 7 campionate ca să facă și ei măcar unul asemănător), dar în rest a condus elegant mingea spre lateral sau chiar în spate, inofensiv, aproape întotdeauna cu gândul ca la finalul fazei să se trântească undeva unde e terenul mai uscat. Deja mă enervezi că mă obligi (sic!) să-l critic pe Rui Pedro după meciul vieții lui, dar n-am ce face. Altfel n-am cum să ajung la laude. Iar de data asta merită laude din plin, exact pentru ceea ce spuneai și tu: modul chirurgical în care a finalizat. Ireproșabil! Însă ce am văzut cu Braga a fost un CU TOTUL ALT Rui Pedro, pe care ar fi păcat să-l pierdem. Semne au mai fost cu Dinamo și Brașovul, iar acum a venit confirmarea: Rui Pedro poate fi finalizator. Eu zic să lase plimbatul mingii în seama lui Aguirregaray, că-i mai sud-american, mai apropiat de Culio, iar el să rămână la preluare simplă și gol. Tu ce zici?🙂

    Apreciază

    • CFR, citez din mine, pe lung si larg de la articolul de dupa Vointa – CFR 0-1. „Niciodata Costa nu face o schimbare imediat, la pauza. Sa fie „super-stitie”? Sau super-lipsa de idei? Culmea, l-a scos exact cand aveam om in plus si cand adversarul nu-si mai permitea sa preseze asa mult la preluarile lui Peralta. Cand l-a scos iarasi jocul a inceput sa lancezeasca. Daca pana atunci, de la pauza incolo, Vointa de-abia mai avea posesie, dupa intrarea lui Hora iarasi s-a trecut la stilul bezmetic. Si asa ar fi ramas daca n-ar fi facut singura mutare inspirata: Rui Pedro in locul lui Bastos. Ar trebui sa urmariti miscarea tanarului asta in minutele in care a aparut pe teren. Pasa spre Kapetanos care a obligat sibienii sa dea la portar exact de la el a venit. A fost singurul care a parut ca vrea sa inventeze pasa pe jos. Avem jucatori tehnici, avem brazilieni. Astia sunt experti in fotbalul de sala.” Aceea a fost prima data cand l-am vazut mai mult. E drept, nu l-am crezut pe Rui Pedro fiind in stare chiar de asa ceva – si nici acum nu-l cred, dupa cum vezi mai jos, in articol, dar l-am crezut in stare sa fie un element important al echipei, sa fie macar un titular.

      Apreciază

  7. Frumos articol. E bine că în sfârşit am putut să ne bucurăm ochii, am avut ce vedea. Chiar dacă pe ansamblu posesia a fost de partea Bragăi, am practicat un joc bun, plăcut ochiului, am controlat jocul. Paulo Sregio a tras lozul câştigător, de data asta i-a ieşit şi e bine că i-a ieşit. Totuşi în privinţa lui sunt puţin sceptic, la acest meci a avut avantajul că ştia foarte bine jocul Bragăi, în campionatul nostru nu i-a ieşit până acum deci rămâne de văzut. În privinţa lui Rui Pedro şi eu cred că avem în curte un mare jucător dar care nu a fost bine antrenat şi care nu este încă matur. El îmi aduce aminte de Bastos la începuturile evoluţiei sale la noi, brânză bună în burduf de câine, care alterna evoluţiile extraordinare cu evoluţii enervante. Rui Pedro trebuie adus rapid în parametri deoarece cu siguranţă, până la sfărşitul sezonului vor fi vânduţi Sougou şi Bastos

    Apreciază

  8. Fara legatura cu articolul de mai sus, iertare…
    Propun ca la Manchester sa mergem cu echipa a doua, in semn de protest pentru gestul lui Ferguson de la Instanbul. Sa le aratam ca-i putem bate si asa! In plus, odihnim titularii. Credeti ca Stancioiu n-ar zburda si el putin printre buturi?

    Apreciază

    • Te asigur că pe englezi o să-i doară exact în fund de ce echipă prezentăm noi la Manchester. Dacă nu-i bați, pentru ei nu contezi. Discutam acum un an cu un fan Chelsea. Nu-și mai amintea de CFR. M-am gândit că de intra torpila lui Trică în Gruia, cu siguranță nu ne mai uita. Oricum, mârlan Ferguson, să dea șanse puștilor exact la Istanbul. Chiar și așa, speram să scoată măcar un egal, pentru că United rareori încasează două înfrângeri la rând. Ori tocmai pierduseră în campionat, la Norwich. Dacă tot am amintit de acel meci, antrenorul lui Norwich a spus că nu a permis jucătorilor de la Manchester să ajungă în poziții periculoase, să-și creeze ocazii de poartă și i-a prins o dată descoperiți, așa i-a bătut.

      Apreciază

  9. Trebuie sa recunosc ca nu cred in miracole si totusi exista, doar astazi incep sa-mi revin dupa meciul acesta fabulos, parca nici acuma dupa 2 zile nu inteleg ce s-a intamplat, astept sa ma trezeasca cineva :))))))) Intr-adevar un merit imens il are antrenorul care a gandit o tactica ideala impotriva olandezilor asa cum o vina la fel de mare o are pentru meciul pierdut cu Galata, unde a fost total neinspirat s-au nu si-a cunoscut inca lotul pe care-l avea la dispozitie. Vom fi mai destepti dupa meciul cu Dinamo ! Deocamdata 2 meciuri castigate 2 pierdute. Bravo Rui Pedro ! Felicitari echipei pentru determinarea pe care au aratat-o, Paolo Sergio jos palaria, SUPORTERI manifici, atmosfera de vis, coreografie la inaltime din partea galeriei ! Oare sa speram la un nou miracol la Manchester? Pare un vis care poate deveni realitate!

    Apreciază

    • No, halley, hai să te trezesc eu dară… Da, am bătut Sporting Braga! Nu de alta, dar se pare că tu tot visezi la victoria CFR-ului în fața lui Ajax (sau PSV, că nu mi-am dat seama despre ce olandezi vorbești?).🙂

      Apreciază

      • omul vorbea despre victoria cfrului din primavara EL (avem prooroci printre noi). da, EL, nu-mi sariti in cap, trebuie sa fie si oameni realisti printre noi!🙂

        Apreciază

  10. Si eu cred ca Braga a pierdut in primul rand pe mana lui Peseiro, ambele meciuri. A fost naiv si a cazut de 2 ori in plasa noastra.
    Si nu cred ca asta este cel mai slab lot al nostru, dar vorba celor de mai sus, nu prea s-au potrivit jucatorii cu stilul impus de Andone. Sa mergem acum pe mana acestui antrenor, sperante sunt ca va reusi sa ne ofere ceea ce ne dorim cu totii de aici, un joc spectaculos si bineinteles victorii.
    Il inteleg si supararea patronului, cu un asemenea lot de jucatori este inadmisibil sa te zbati in campionat si sa te bata care cum vrea. Poate din iarna vom vedea o alta fata a echipei chiar daca vor pleca unii jucatori. Si din vara tre sa rupem din nou totul in campionat. Pai da, ca noi suntem mandria Ardealului!!
    Hai CFR!!!

    Apreciază

  11. Bannerul a fost Superb🙂..Der Historisches Wappen von Siebenbürgen🙂

    Meciul a fost extraordinar si nici eu nu ma asteptam la asa un scor.🙂

    Cel mai mare castig cred ca e antrenorul si asta am vazut cu totii in acest meci..chiar a schimbat ceva din primul meci de cand a venit..se poate vedea cu ochiul liber ca a schimbat ceva…mai ales m-a uluit avansare mijlocasilor, a pastrat aceeasi echipa in mare, dar a schimbat multe in joc ..Cand l-am vazut in primul meci al lui Paulo Sergio pe Muresan asa sus, am zis ca omul nu stie ce jucator e Muresan, vrea sa faca dintr-un mijlocas defensiv clasic un mijlocas adevarat..nu e Muresan perfect, dar asta e drumul..jucatorul trebuie si fortat, mai ales la un nivel asa mare ca al nostru. De cand e el antrenor nu mai tremur, ca iar ne baricadam in aparare si o sa luam un gol aiurea in ultimele minute..jucam fotbal la orice minut asa cum sunt indicatiile de pe banca.. Incearca din prima zi sa faca o echipa care sa joace, ceea ce noi tot ne dorim de mult cu ce are la dispozitie …..acuma depinde si de jucatori….cei care vor ramane vor fi buni, restul o sa plece….nu toti la iarna, ci cand le expira contractul sau o sa fie imprumutati.
    E antrenorul la care tot visam noi, dar a venit fara trambite si noi nici nu am observat, caci a venit al 2 sau al 3 lea de pe lista ?…Chiar ma astept la multe de la el..are tot..are experienta ca antrenor, e un bun tactician, are personalitate, se adapteza si se impune, vb portugheza si stie jucatorii portughezi….
    El este cel mai mare castig al nostru…iar la primavara o sa vedem o echipa care o sa joace fotbal de o sa vreme sa vedem meciuri din 2 in 2 zile😉

    Am scris de antrenor, ca el e adevaratul STAR al acestui meci

    Hai CFR!!!

    Apreciază

  12. Cum ar zice un stelist (nu eu) ce echipa e aia Braga? Pai, e o finalista de acum 2 ani in Europa League (nu ca ar fi o cine stie competitie), are 6 jucatori in nationala Portugaliei (ce se compara ea cu Romania?) si are un buget de 100M euro. Braga are calitate, dar slabiciunile au fost bine speculate de echipa noastra. Rui Pedro are calitate, mi-a placut de la bun inceput cum mangaie mingea, dar mi s-a parut nehotarat in finalizare. Sezonul asta si-a mai dat un pic drumul, iar acum a explodat. Cum ii va fi viitorul, numai de el depinde. Ii place sa joace foarte avansat si nu face faza defensiva. Nu stiu cand va mai repeta un asemenea joc. Eu sunt meci de meci impresionat de Bastos. E un alt jucator fata de cel de anul trecut. Si nu numai ofensiv, ca realizari in joc, dar are daruire si determinare, clarviziune, viteza si dribling, recupereaza mingi, e un fotbalist total. Si eu il doream plecat in vara, fiind un balast. Mea culpa! A avut nevoie de un plus de incredere si de ambitie pozitiva. Ai nostri conducatori se freaca pe maini pentru conturile care se vor umple pe el, pe Sougou, pe Kape, dar sper sa aiba ochi ageri sa aduca jucatori la fel de buni.

    Apreciază

  13. Stiu ca faceti alergie la Steaua dar , acu’ a ajuns sa-mi placa si mie . Si de abia acum a inceput repriza a 2-a. Daca reusesc sa mai ia vreo 3 boabe , pot spune ca se face dreptate, tot atatea fiind si punctele pe care le-a furat.

    Apreciază

    • P.S. – Am strigat la golurile nemtilor , aproape la fel ca si la ale CFR-ului , si-mi bag picioru’ in ele puncte si coeficienti , dar tare bine ma simt ! Si tocmai s- a facut 5-0 !!!!! Suuuuuuperrrrr!

      Apreciază

  14. Albule, sa fiu eu singurul care crede ca vina mai mare pentru golul primit sta la Camora, nu la Rada? Pai saracu’ Rada a fugit sa se puna pe linie cu ceilalti trei fundasi, ca asa i-a zis lui nenea ala nou de-si zice A1: sa iasa cu toii pe linia de 16 si sa incinga o fecioreasca acolo. In timpul acesta, brazilianul-portugez-viitor-autor -de-gol i-a ocolit pe ficiori trecind prin fata statuii lui Camora (asta trebuie sa fi fost, Camora ar fi reactionat tzac-pac si ar fi mers cu sus-numitul oaspete la plimbare prin propriul careu).
    Dar ma rog, sa nu ne ingropam in amanunte, lucru inutil acuma. Una peste alta, am vazut o echipa a CFR-ului care a luptat, s-a aparat, a atacat si care (bonus!) a avut si tentative de 1-2-uri consecutive! Plus un bonus la bonus, Luis Alberto a aratat ca are si subtilitati tehnice in tolba. Frumos…
    Sper ca ritmul acesta de joc sa-i tina si in meciurile de campionat, ca eu unul sint satul de dusuri reci venite dupa meciuri bune din CL.

    Apreciază

    • Bine, dar in prima faza putea sa dea Rada in minge cat poate el de tare mai sanatos, nu cat poate el de tare asa bleg cum a dat, fix la un adversar aflat la 15m de el🙂

      Apreciază

      • de acord, dar si altii au pierdut mingi in fata careului insa nu s-a (mai) luat gol. Rada a gresit si el, nu-i vorba, insa comportamentul lui Camora la acea faza l-am mai vazut doar la Mutu.

        Apreciază

  15. Sper sa avem si noi sambata atitudinea nemtilor de astazi adica sa le dam o caruta de goluri…acesta pare a fi si mesajul transmis de conducere echipei.Dupa meciurile din Europa s-a mai facut un pic dreptate…ce minunat ar fi ca peste 2 saptamani sa ne simtim la fel de bine ca dupa meciurile europene din saptamana asta.

    Apreciază

  16. A scapat si Mironica porumbelul.. in Europa League si in Liga1 pana in seara asta a fost alinierea planetelor: fie o echipa de juniori, fie adversari care radeau dupa ce luau patru goluri de la Steaua sau multiple erori de arbitraj. Si cum adevarat zicea patronul Stelei inainte de meciul asta: a fost intradevar momentul adevarului!

    Apreciază

  17. Fratilor ! Destinul este scris in stele (nu asta,superba Romaniei, care este doar un meteorit),insa , soarta si-o face fiecare cum vrea! Noi am avut o problema in soarta noastra: promisiunea lui Arpi fata de Andone, iar Andone ne-a complicat soarta.Si, sunt sigur ca-n vara ,Arpi, isi smulgea tot parul de pe cap(care-l mai are!) pentru promisiunea facuta. Insa , destinul nostru, era sa ne calificam mai departe. Nu stiu daca ma intelegeti ! Pentru mine , CFR-ul inseamna totul !!!!!

    Apreciază

    • sper sa fii fanul lor si daca vom cadea cu ei in primavara EL (in eventualitatea ca jucam acolo). adica sa nu ne supere istoria (noi avem un 0-4 cu bayern)🙂

      Apreciază

  18. Şi eu sunt rău (mă piş pe coeficienţi) , a fost din nou o seară magică – STOAIA UMILITĂ , BARCELOAIA ESTULUI ÎN GENUNCHI – Miticii au avut o nouă noapte de coşmar după victoria CFR -ului. În privinţa viitorului echipei noastre eu zic încă să nu ne îmbătăm cu apă rece, să vedem cu adevărat valoare antrenorului în meciurile care urmează (în special la meciul de cupă cu Dinamo – eu încă am rezerve în privinţa lui Paulo Sergio, totuşi îmi doresc să mă înşel în privinţa lui), să vedem ce vânzări, ce achiziţii, ce pregătire fizică şi tactică se vor face la sfârşitul turului. HAI CFR !!!

    Apreciază

  19. Nationala a facut 1-4 cu Olanda in reconstructie, liderul detasat al Romaniei a facut 1-5 cu locul 12 din Germania. Acesta e nivelul de la noi. Ce a facut CFR prin calificarea in grupele CL si apoi in primavara europeana este Extraordinar!

    Apreciază

  20. Tot respectul pentru autor – d-l Albu. de ceva timp va citesc articolele si nu conteniti sa ma uimiti cu fiecare rand. Despre meci ce sa zic o seara de neuitat! Dupa infrangerile cu Man U si Galata, unii din colegii cu, care am pornit la drum (noi fiind din Satu Mare) au renuntat la ultimul meci. Asa ca am racolat doi suporteri care isi doreau de mult sa ia parte live la un meci de-al CFR-ului. Si ce meci am ales sa le prezint! Iubesc CFR-ul! A fost o seara speciala, am jucat, ne-am daruit, am jucat fotbal total (spre deosebire de altii) plus atmosfera EXTRAORDINARA! Multumesc CFR pentru aceasta seara!

    Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s