Diferențe sub umbra lui Dan Petrescu

Cea mai frumoasă ploaie de la Cluj! Să spele toate și să anunțe seninul de după. Ploaie de goluri, ploaie și noroi, dar și ploaie de întrebări. Vor rămâne multe întrebări după această partidă de poveste pentru noi. Nu vom ști prea curând cine a fost de fapt antrenorul: cel care a fost pe bancă, Dan Petrescu sau poate jucătorii din teren, fiecare în felul său? Eu înclin să cred că Dan Petrescu a intrat în rol, pentru că prea s-au văzut câteva lucruri simple și clare, din ”tolba petresciană”.

Știți unde parcă l-am văzut pe Dan Petrescu? În orbecăiala de la 0-0, în care poate și chinuiți de teren, apelam la mult mai multe pase lungi decât în perioadele Șumudică-Iordănescu. Exact pase din acelea fără șanse pentru noi, pase ce se duceau peste Alibec sau care ieșeau în out-uri adânci în terenul FCSB-ului. L-am mai zărit parcă pe Petrescu în marcajul mult mai atent de la fazele fixe. A fost o întreagă succesiune de cornere și faze fixe ale adversarilor în prima repriză, unele dintre ele executate foarte bine pe Vinicius. La aceste faze a fost foarte interesant de văzut Bouhenna. La început a scăpat o dată legenda noastră ce-a trecut puntea la adversari, dar apoi a stat din ce în ce mai bine. Ba chiar la o fază a blocat esențial, a fost simultan la minge cu Vinicius – lucru pe care eu nu-mi amintesc să-l mai fi reușit cineva prin campionatul nostru. Apoi, parcă tot mâna lui Petrescu ar fi fost în felul în care s-a stat la mijloc. Desigur, a contat și terenul prin faptul că a omorât jocul de pase la firul ierbii, dar în mod cert linia noastră de mijloc a părut mult mai compactă. Și poate tot mâna (sau gura) lui Petrescu să fi fost și în nervul echipei noastre, în felul în care săreau așchii ude la fiecare duel. Nu cred că lucrurile astea s-au întâmplat doar așa, pur și simplu. Doar ploaia a fost naturală azi, restul, toate celelalte, au explicații.

Victoria asta cred că închide multe guri, stinge scandalul pentru urmatoarele 2 săptămâni. Timp perfect pentru a pregăti noul CFR. Dacă acel CFR este ca cel de azi, vedem chiar și primăvara europeană. Eu am spus de câteva ori și am să repet asta chiar și acum: lotul CFR-ului de acum, chiar și fără alte transferuri, este peste cele din sezoanele precedente. Dacă se vor adeveri zvonurile și vor fi readuși jucători, atunci cu atât mai bine. Cred însă că un antrenor competent, unul meticulos, atent la detaliile tactice, poate scoate foarte multe chiar și din mașinăria actuală a CFR-ului. CFR-ul nu are nevoie de bibilici sau de cruci uriașe. Are nevoie de tabla tehnică și de folosirea corectă a unor jucători care au deja multă experiență și care muncesc bine la antrenamente – lucru evident din pregătirea fizică a echipei.

Ca un făcut, acest meci a fost poate un meci între 3 antrenori: Dan Petrescu (sau poate doar amintirea sa, moștenirea sa imprimată în jucători) – Iordănescu și Șumudică. Dacă m-ați mai citit, știți bine că am cârcotit despre ultimii doi. Iordănescu mi s-a părut un regres evident față de Petrescu, iar de Șumudică să nici nu mai redeschid discuția. Diferența dintre cei 3 este în mare parte dată de tabela de scor acum. Și dincolo de rezultat, cred că e dată de forța din teren, de duelurile câștigate, de energia și entuziasmul de pe final de meci când, la 2-0, la 3-0 ai noștri tot mai voiau sânge. Cred că și jucătorii au avut ceva de zis azi, au făcut un ”statement” cum ar zice americanii. Și pe final am avut frumoasa impresia că am fi un picut nemți, că nu ne oprim din atac oricât de mare ar fi scorul, oricât de greu ar fi terenul. Jucătorii au vrut să arate ceea ce pot de fapt.

Drept este că nici FCSB-ul n-a fost cine știe ce. Ne-a dominat în primele 10-20 de minute, a avut vreo două ocazii, dar cred că le lipsesc multe, dacă nu valoarea, cu siguranță forța. Forța aia brută care te ajută să te iei la trântă pe orice teren, că e ploaie torențială, că e ger de iarnă, cu -10 grade sau că joci cu niște kazahi rudimentari ce vor să atace Europa. Becali a cumpărat balerini, nu are fotbaliști compleți. Iar lui Iordănescu iarăși nu-i pot găsi prea multe scuze. El ar fi trebuit să știe mai bine decât oricine adversarul, foștii lui elevi, să-i cunoască la perfecție pe ai noștri, să știe cum să-i ia de la început sau să mute în timpul meciului, dacă tot a fost surprins. Mi se pare că a crezut că haosul de la CFR e prea mare ca să se mai închege ceva.

Nu am să vă plictisesc mai mult cu prea multe vorbe. Cu toții zâmbim când ne amintim iureșul de contraatacuri și goluri date azi. Să nu ne îmbătăm totuși cu apă de ploaie. FCSB-ul de acum este mai slab decât Rapidul, Botoșaniul sau Craiova, cele pe care le întâlnim în câteva etape. Și, la fel, este mai slab decât FCSB-ul pe care-l vom întâlni în retur. Totuși, dincolo de orice, acest joc a fost cel mai bun al CFR-ului din actualul sezon. Așa arată un randament perfect, ca stil de joc, nu doar ca 100% puncte smulse chinuit. Iar dacă vom construi pe linia asta, cred că promisiunea lui Șumudică se va îndeplini, fără el, desigur: vom lua campionatul la pas.