Sinusoida CFR-ului sau Conceicao al III-lea

Tare s-au mai agitat apele la CFR! Într-un fel era și normal, ținând cont de lamentabilul deznodământ cu Malmö. Cred că este clar pentru toată lumea că miza noastră principală în acest sezon sunt competițiile europene, banii care vin de acolo. Iar pentru asta, o eliminare rapidă din Champions League ar fi un dezastru. Realist vorbind, șansele de grupele Champions League sunt foarte mici, dar, chiar și așa, să fi trecut de o rundă sau două preliminare, să ajungem poate chiar în play-off (până aici s-ar aduna deja sume importante) și apoi să ne mulțumim cu Europa League, ar fi o rețetă financiară excelentă, una pentru care merită să adoptăm orice măsură.

Stabilind astea, să acceptăm deci că starea actuală a echipei nu dădea niciun orizont de optimism, chiar dacă Iordănescu n-ar fi pierdut vestiarul. Au fost 3 meciuri în care eu n-am înțeles exact ce vrea această echipă, ce și cum vrea să își folosească atuurile. Și e cu atât mai grav cu cât s-a pierdut și cel puțin o parte din vestiar! Nu îmi imaginez că jucătorii CFR-ului și-ar sabota antrenorul în competițiile europene, acolo unde toată lumea, scouteri și impresari sunt cu ochii pe ei, dar îmi pot imagina că măcar în campionat și la antrenamente ar lăsa-o mai ușor. Și mă pot gândi că, cel puțin cu Malmö, s-a vrut, dar nu s-a putut, nu s-a știut cum. Iar asta e grav. Ce mai încoace sau încolo, Iordănescu trebuia demis în condițiile date, cu sume compensatorii și cu un trofeu câștigat.

Întrebarea următoare vine însă natural: de ce l-au adus? Se știe deja că la CFR, ca să se poată obține performanță, antrenorul trebuie să fie deasupra jucătorilor, să se impună prin CV, prin palmares. Altfel, imediat ce jucătorii noștri dobândesc statutul de vedetă, vestiarul e scăpat din mână. E un fapt probat și în alte sezoane, iar aici cred că vina e un pic mai sus, în birouri, pentru că se tolerează starea asta de lucru. Ei bine, Dan Petrescu privea de sus echipa, asta îi permitea să-i țină pe jucători în lesă, să-i mute ca pe niște pioni pe teren. Nu era spectacol, dar măcar veneau rezultate. Că Petrescu a plecat, e un dat, nu puteam noi concura cu sumele chinezilor. Dar înlocuitorul se impunea să fie unul de calibru, nu o tânără speranță cu performanțe doar la echipele mediocre. Cred că-i greu să vii ca antrenor de la Astra sau Pandurii și să te impui în fața unor jucători campioni, să știi ce și cum să le ceri. E ceea ce a pățit și Ioniță, atunci când a trebuit să se impună în vestiarul CFR-ului.

Ceva e putred și în vestiarul nostru, e drept. Oricât de vedetă ai fi, trebuie să îți asculți antrenorul. Trebuie să înțelegi că treaba ta e să fii jucător și a lui să fie antrenor. Faptul că a apărut tot acest scandal, de la nivelul vestiarului și, mai grav, până la nivelul de sus al conducerii, mi se pare cel mai alarmant. Clubul pare rupt în două, e clar că sunt 2 tabere care au aliați și în vestiar, dar și la nivelul de management. Nu mă apuc să speculez mai mult, dar dacă există această falie, e clar că nu se va rezolva rapid, vor exista resentimente. E clar că sezonul este deja compromis, încă înainte de a începe. Dar noi am mai pățit asta deja: întotdeauna când s-a câștigat un campionat a urmat recesiunea, un sezon al deziluziilor. Măcar atunci performam în Europa – acum nici asta nu pare a fi.

Prin înlăturarea lui Iordănescu, s-a dat câștig de cauză uneia dintre cele 2 tabere. Ceea ce este grav, abia acum vine: pare că și antrenorul nou-venit este ales de tabăra câștigătoare. Nu sunt și nu am fost un fan al lui Conceicao, în pofida trofeelor câștigate de el. Nu discut acum de aptitudinile sale tehnice, de stilul său de joc. Erau alte vremuri, dar nu mi s-a părut niciodată că a potențat echipa. Ceea ce este însă cu adevărat grav este că aparține învingătorilor din „războiul civil” de la CFR, iar asta reprezintă o strivire a taberei jucătorilor învinși – fapt deloc isteț sau diplomatic. Practic aceștia sunt învinși de două ori: pierd antrenorul, le vine un antrenor pe care-l văd direct cu ostilitate.

Cea mai bună soluție ar fi reprezentat-o un antrenor de nume și echilibru, unul care să nu aparțină de nimeni și care să modereze și să armonizeze legăturile dintre cele 2 tabere de jucători. Un antrenor cu sânge rece (nordic, germanic), unul cu CV (pentru că un antrenor bun merită un salariu cât al lui Balde, sau cu prime cum avea Dan Petrescu), unul care să pună focusul pe performanță, nu pe sine, pe suspiciunea că îi favorizează pe unii în detrimentul altora.

Concret, nu-s deloc mulțumit de numirea lui Conceicao, de drumul lipsit de tact pe care pare că se întoarce CFR-ul. Aștept să fiu contrazis, aștept să văd șocul de la echipă, eventual câți puteau juca mai bine și n-au făcut-o, aștept să văd soluții. Nu îmi fac nici iluzii: nu-l consider pe Conceicao un geniu în stare să le furnizeze. Asta este: să avem noroc de trageri bune și să ajungem cumva în grupele Europa League și, dacă se poate, să prindem play-off-ul. Noul antrenor ar putea să ceară și 2-3 transferuri, să integreze rapid noii jucători în echipă și apoi să vedem ce va mai fi. Norocul e că fotbalul românesc din acest sezon e lamentabil, așa că nu trebuie cine știe ce calitate pentru a reuși să ne menținem sus.

Albusibiu