Dincolo cât era halatul?

Zilele trecute, Kiruj și Cristi veneau cu ideea de a urni „Tribuna CFR” spre propriul next level prin diversificarea gamei de articole. Doreau să trateze pe saitul nostru și fotbalul mic – așa cum l-au denumit ei – cu echipele lui mici cu tot. Bună idee, le-am zis eu (fără să am o idee clară despre ideea lor clară), băgați materiale nefecale, dar indicația mea este să trasați câteva paralele și cu Dragă CFR, pentru că saitul nostru este unul strict specializat, de nișă. Dacă nu-i și despre CFR, există riscul ca suporterii împătimiți să dea pagina, dezamăgiți.

Și pentru că nicio idee bună nu rămâne neplagiată, nefurată, neterfelită, mă arunc eu pe calea ferată cu un text despre o echipă mică, pe care încerc s-o „paralelizez” cumva cu Dragă CFR, ca să nu-mi fugă cititorii la gsp în praznic. Trebuie să vă avertizez din prima: nu-i absolut nimic inedit, original, genial în textul meu. Cum nu mă pricep decât la echipa mare (Dragă CFR), fără plural, despre echipele mici am găsit un articol interesant în altă parte (aici). M-a frapat deschiderea către public cu care și-au făcut „țaragalezii” bilanțul financiar, seriozitatea manifestată la nivelul unei echipe mici, din a patra urnă valorică a fotbalului englez. N-am făcut altceva decât să ordonez cifrele (în lire sterline) furnizate de dânșii într-un tabel simplu, pentru o vizualizare mai ușoară.

Apoi, m-am chinuit să trasez paralela cu Dragă CFR, dar n-am reușit să mut ceruza pe hârtie nici măcar un mm. Pe saitul oficial al clubului am aflat că filosofia este „Onoare muncii grele!”, dar n-am găsit niciun capitol financiar sau contabil. Am încercat să gugălesc direct pe net, dar mi-am prins urechile în rapoartele întregului CFR, cel care duce oameni cu trenul, nu la meciuri. Am abandonat ideea paralelei cu Dragă CFR (poate vreunul dintre voi are creierul mai dezvoltat și știe unde să scormonească) și am încercat să trasez una cu echipele de primă scenă din România (deja uitasem de fotbalul mic). Nu de alta, dar tocmai sărbătorim infiltrarea Ligii 1 în Top 10 campionate curate. Ceva ceva apărea în 2013 la ACS Poli, dar n-am pătruns în tainele acelui club. La echipa de pe primul loc am dat, într-adevăr, de cifre concrete, dar valabile pentru anii trecuți, nu și pentru prezent.

Când mi-am dat seama că-s incompetent la geometrie, la găsirea bilanțurilor contabile și interpretarea lor, am abandonat strofocarea. În definitiv, e treaba altor organe decât pixul meu să descopere ce-i cu premierile de milioane de la un club al cărui fost patron avea la un moment dat nu se știe exact câte echipe (plus agenție de voiaj pentru jucători de fotbal pe ruta Cluj-Ploiești, tur) sau cum rulează băieții șmecheri din Carpați jucătorii și banii. Pe plan local („Tribuna CFR”) las fotbalul mic în plata lui Kiruj și Cristi, neplătiți să scrie voluntar despre dânsul. Succes!

Cer scuze pentru timpul pe care vi l-am răpit din viață! Mă retrag în bârlogul meu să analizez mai profund o destăinuire pe care mi-a făcut-o Albusibiu (că tot vă/nu vă era dor de el) în data de 28/01/2014, la ora 12.36: „… și că n-am chef să mai scriu despre fotbal fără să fiu sigur că nu-i teatru.” Noroc că deocamdată habar n-am ce vrea să spună, eu nefiind de la Sibiu…

PS. Temă pentru acasă și pentru viitor. De urmărit bilanțul contabil al clubului galez în cazul în care, peste ani și ani, clubul va părăsi fotbalul mic și va pătrunde în cel mare.