X, Y, Z… O

Figurează (un termen mai potrivit nu cred că există) în lotul CFR-ului câțiva jucători profesioniști de fotbal autohtoni, aduși acum câțiva ani ca speranțe medii-mari, nu doar ca pioni de umplere a contingentului obligatoriu de mioritici. Se știe că un fotbalist care strălucea la o echipă obscură poate să capoteze la una de prim-plan. În loc de primul la sat/comună, ajunge printre ultimii la oraș/municipiu/metropolă. Dacă după o perioadă rezonabilă de acomodare jucătorul tot nu reușește să-și dea drumul, mariajul devine un chin. Nu mai e vorba de dragoste curată, cu jurăminte și planuri de viitor; relația devine una de sex întreținut cu bani.

Acești jucători – cunoscuți sub numele de X, Y, Z… – nu pot fi acuzați (deocamdată) de nesimțire fotbalistică, pentru că dau tot ce (nu) pot! Încă n-au ajuns la stadiul de plafonare (”Stau bine la CFR, chiar dacă nu joc, că forintul vine…”), mai au de doi lei noi speranțe, mai cred că pot muta munții sau măcar dealurile. Poate știu, poate nu știu că de fapt sunt terminați. Pentru CFR, X, Y, Z… sunt terminați! Dacă în ultimele campionate, atâtea minute câte au prins, le poți găsi cu mare greutate un meci în care să pâlpâie măcar, dacă nu să strălucească, înseamnă că e timpul pentru o nouă provocare în cariera lor. Jucătorii care nu sunt buni de rezerve n-o să fie niciodată buni de titulari.

Acești jucători trebuie eliberați. Viața lor fotbalistică la CFR e un chin, chiar dacă viața din afara spațiului verde și al băncii de rezerve e cool. E timpul să li se dea șansa să rămână fotbaliști mediocri, la o echipă de calibrul lor. Mai bine din nou fruntaș în agricultură, decât plafonat printre blocuri. Au luat bani destui, au făcut antrenamente alături de alții mai buni, de la care au putut fura cu cârca, li s-a oferit instructaj gratis în domeniu sub bagheta câtorva antrenori remarcabili… acum gata! Ajunge! La drum și mult noroc!

CFR are – din nou – cel mai bun lot de la promovare încoace. Asta nu e o noutate, ci o certitudine care trebuie crezută fără a fi cercetată. Ori CFR-ul pierde cu 0-1 un simplu amical contra unei echipe care n-a părut mai valoroasă. CFR-ul a folosit o formulă ”amestecată”, un melanj de titulari și rezerve. Și a pierdut. Înseamnă că CFR e mai slabă decât adversarul? Nu-i obligatoriu să tragem concluzia asta. Poate la trântă dreaptă între primele garnituri scoteam un egal sau le dădeam un autogol victorios. Așa însă, se pare că cehii au rezerve mai bune decât noi. Lotul lor, per ansamblu, e mai valoros. În fotbal – unde accidentările nu aleg, iar suspendările aleg – asta contează mult. De multe ori, nu echipa cea mai bună câștigă, ci lotul cel mai echilibrat. Antrenorii care se cunosc la schimbări sunt cei care au pe bancă soluțiile problemelor. Cei care apelează la jucători ce înscriu la 5 minute după introducerea în teren, nu la jucători care dau o pasă bună din 3.

Jocul amical pierdut cu cehii mi-a adus aminte de ”românii de rezervă”. Andone e un antrenor muncitor, cu ceva idei în cap, dar departe de a fi genial. Și e mare păcat că lui Andone i se dau pe mână jucători fără viitor ceferist (probabil el încă nu știe că n-au viitor, mai încearcă să-i testeze), cu care poate altera jocul campioanei. După principiul dacă nu pui oțet, nu poți acri mâncarea, așa și cu jucătorii X, Y, Z… Dacă-i ai în curte, riști să-i folosești. Dacă le-ai dat drumul, pace ție!, ești scutit de dezamăgiri. În locul lor pot fi aduși la echipa mare juniorii cu ”aripile frânte” ai lui Călin Cocora, pe care Ando nu va risca să-i utilizeze, dar care vor avea numai de învățat și de câștigat din această experiență. Și nu se știe de unde va sări un iepure măcar de calibrul lui Papp (ca să nu ies din județ).

O să-mi spuneți că dau numai în ouăle nației română, că la CFR figurează și jucători profesioniști de fotbal născuți pe alte meleaguri (Ö, Ü, Š…), care nu fac față cerințelor, dar papă salarii. Da, avem și așa ceva, dar, spre deosebire de carpato-danubieni, aceștia au cam fost împrumutați la alte echipe. Regulamentul nu ne cere să păstrăm în lot 6 ivorieni și 1,5 jucători din Kiribati. Regulamentul protejează doar picioarele de muncă autohtone. Ori, la CFR, mai găsești și câteva de lemn.

Dați-le drumul! Spre binele tuturor.