2. Zona de initiere a pressingului si/sau retragere organizata
Obiectivul principal al zonelor de pressing este bineinteles recuperarea mingii.
Daca la primul capitol al conditionantilor tranzitiei defensive plecam de la zona de pierdere a mingii si imparteam terenul in lungime, in cazul organizarii zonelor de pressing vom folosi ca referinta delimitarea terenului in latime. Acest lucru se datoreaza lucrului cu liniile defensive, rezultand astfel nevoia de mai multa amplitudine a terenului. Desigur nu se anuleaza si nu se restrang caracteristicile defensiva enuntate in capitolul anterior.
Caracteristicile generale la nivel colectiv ale pressingului, indiferent de zona in care se realizeaza, sunt in mare parte:
– Trebuie realizat in grup,
– Trebuie evitate spatiile libere in jurul mingii,
– Distantele intre linii trebuie reduse,
– Posesorul mingii trebuie presat pentru a se evita iesirea din imprejmuire cu minge lunga,
– Echipa trebuie sa aiba miscare coordonata de-a latul terenului in functie de deplasarea mingii, fara a se pierde forma blocului defensiv, si fara a se crea astfel spatii de joc pentru adversar,
-Trebuie evitat ca spatiul opus zonei de pressing sa ramana total gol si nesupravegheat.
Zonele de pressing cel mai mult folosite in fotbalul actual sunt: avansata, ¾, mijlocul terenului, retrasa.
Zona de pressing avansata
Linia defensiva se pozitioneaza aproximativ pe linia de la mijlocul terenului. Liniile de atacanti si mijlocasi se stabilesc in jumatatea contrara cu distante verticale intre ele mult reduse. Portarul trebuie sa joace foarte avansat, undeva la marginea propriului careu.
Avantaje
– Se pretinde initiativa in joc si recuperarea mingii cat mai rapid posibil, in jumatatea adversa si pe initierea atacului de catre oponent.
– Se obliga ca rivalul sa joace in propriul teren, in consecinta foarte departe de poarta proprie.
– Se incearca o presiune care sa intimideze adversarul, obligat la o constructie precipitata si fara pera mult timp de gandire.
– Recuperarile in acesta zona presupun atacuri sau contraatacuri cu mari sanse de succes avand in vedere distanta redusa fata de poarta contrara.
Riscuri si inconveniente
– Spatiu foarte mare lasat in spate neacoperit defensiv.
– Daca pressingul nu are efect se produce un mare consum fizic inutil si un mare desechilibru intre linii.
– Cere un grad mare de concentrare si participarea activa a tuturor jucatorilor echipei.
– Presupune o foarte buna cunoastere a principiilor pressingului din partea tuturor membrilor echipei.
Zona de pressing de la mijlocul terenului
Linia de fundasi se situeaza la aproximativ 15 m in fata liniei propriului careu. Plecand de aici se vor aseza liniile de mijlocasi si atacanti la distante un mai mari de 10-15m intre ele. Portarul poate juca usor avansat in interiorul propriului careu.
Avantaje
– Se ingreuneaza constructia adversarului la centrul terenului.
– Se reduc posibilitatile adversarului de a juca cu mingi lungi si-l obliga la un jocmai orizontal.
– Zona perfecta pentru retrageri organizate in cazul avansarii adversarului, dar si pentru realizarea de contraatacuri rapide in cazul recuperarii.
Riscuri si inconveniente
– Se cedeaza initiativa adversarului pe initierea constructiei.
– Exista in continuare un spatiu in spatele apararii de care poate profita adversarul.
– Daca rezultatul meciului e nefavorabil aceasta pozitionare defensiva un ofera posibilitatea recuperarii rapide a mingii.
Zona de pressing retrasa
Urmareste o cat mai mare protectie a portii proprii. Linia defensiva se aseaza aproximativ pe linia de 16m. Plecand de aici se vor aseza liniile de mijlocasi si atacanti la distante un mai mari de 10-15m intre ele. Portarul nu trebuie sa avanseze.
Avantaje
– Se realizeaza o deosebita forta defensiva datorita spatiului redus de aparat si a posibilitatii acordarii de ajutor intre jucatori.
– Se reduc posibilitatile adversarului de a combina in zona sa de finalizare.
– Se poate modifica jocul adversarului obligandul sa foloseasca ca ultima resursa centrarea in efortul sau ofensiv.
– Se anuleaza posibilitatile de cotraatac ale adversarlui.
Riscuri si inconveniente
– Se cedeaza total initiativa adversarului.
– Daca rezultatul e nefavorabil e o maniera cu sanse extrem de redusa de reusita.
– In cazul recuperarii mingii, contraatacurile pot fi destul de ineficiente datorita distantei mari de parcurs.
3. Tipuri de marcaj
Zonal
– Marcaj la jucatorul din zona noastra.
– Concentratie maxima pe blocarea mingii.
– In marcajul zonal apararea functioneaza ca un tot, zona de aparat depinzand de pozitia mingii si a celorlalti coechipieri.
Individual
– Marcaj al unui adversar concret.
– Cere multa disciplina si efort fizic.
– Necesita o buna cunoastere a acoperirilor si miscarilor ce trebuie realizate in cazul in care adversarul direct a depasitsau iesit din marcaj.
– Necesita colaborarea rapida cu restul echipei in momentul recuperarii mingii.
Mixt
– Marcaj individual din momentul in care un adversar intra in zona noastra.
– Determinarea clara a momentului cand se trece de la marcaj zonal la individual si invers.
– Stabilirea clara a responsabilitatilor in cazul in care in zona unui aparator intra doi sau mai multi adversari (regula aceasta e sub titlu personal)
Combinat
– Include toate tipurile de marcaj mai sus amintite si e stabilit de fiecare antrenor in functie de viziunea sa.
Surse foto: passionforfm.com, leopoldmethod.com.au. Postarea apare si pe blogul personal
Autor: b_o_g_d_a_n
tribunacfrblog 
Baieti (si fete), care aveti timp va rog sa va ocupati de paginile clubului (ro, en, hu) de pe wikipedia… Am facut eu chestia asta o vreme dar am ramas in urma si nu prea mai am timp… Scuze, nu am stiu unde sa scriu altundeva ca sa ajunga la potential iubitori ai echipei dornici sa se implice. Multumesc.
ApreciazăApreciază
Istoria adevarata a infiintarii noii steoaia ….Oiime= populatie steoista cu un nivel acceptabil intelectual,cultural si educational . Oiimea va fi obligata s-o-nvete in scolile primare…
ApreciazăApreciază
O mica floare : http://ziarulunirea.ro/wp-content/gallery/him/performanta-ighiu-promovare-in-liga-a-3-a-105.jpg , poza e facuta la meciul Pecica- Ighiu(barj de promovare in Liga 3).
ApreciazăApreciază
b_o_g_d_a_n, interesantă treaba asta cu împărţitul terenului fie în benzi verticale (tranziţia defensivă), fie în lăţime (pressing). Diferenţa (radiacală, am putea spune) derivă şi din obiectivul total diferit al celor două strategii: la tranziţie defensivă vorbim de o reaşezare a blocului/blocurilor funcţionale pentru a preîntâmpina atacurile periculoase ale adversarului (deci vorbim de o strategie necesară, dar preponderant „negativistă”), în timp ce motivaţia pressingului este una „pozitivă”, aia de-a recupera cât mai repede (şi cât mai sus, dacă-i posibil) mingea, şi a surprinde adversarul. Merită să zăbovim un pic asupra acestui dualism strategic (aparent ambele sunt strategii defensive), şi -mai ales- cum/când se trece de la una la alta, sau -şi mai interesant!- dacă ele pot „coexista” concomitent. Tranziţia defensivă este aplicată (de obicei), când ai ceva mai mult timp la dispoziţie pentru reorganizare în verticală (repunerea mingii de către portarul advers, după un atac finalizat fără gol, de ex.), iar pressingul este folosit de regulă când pierzi mingea în atac (jocul continuă) şi trebuie să încetineşti IMEDIAT atacul/contraatacul adversarului, ca să câştigi ceva secunde pentru a trece la tranziţia defensivă. Aşadar, în cazul pierderii mingii în jumătatea adversă combinaţia logică este „pressing + tranziţie”, iar în caz de repunerea mingii de către adversary vorbim de înlănţuirea standard de „tranziţie + pressing”. Am putea discuta şi despre combinatorica „supraetajată” a celor două strategii în cadrul aceleaşi faze defensive: să zicem că faci tranziţia defensivă, portarul advers nu degajează lung, ci dă la fundaşul lateral (sau chiar mijlocaşul central de acoperire), moment în care trebuie lansat instantaneu pressingul! Şi -în funcţie de continuarea fazei- ele se mai pot schimba de mai multe ori. În final, să spunem că există şi aplicarea simultană a celor două strategii, când -de ex.- atacanţii fac pressing (sau măcar unul, cum făcea deseori Tade la noi), oferind secunde preţioase mijlocaşilor şi fundaşilor tăi să aplice tranziţia defensivă. E domeniul cel mai fascinant al organizării jocului, dus la culmi nebănuite de -cine altcineva- italieni…:) HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Kiruj, Cu toate c-am incercat sa fac materialul acesta cat mai aerisit s-au strecurat se pare niste neclaritati. Impartirea aceasta pe culoare verticale si zone orizontale nu trebuie luata neaparat separat, iar pressingul si tranzitia defensiva nu sunt concepte diferite. Pressingul e parte a tranzitiei defensive. O sa incerc sa fac un rezumat. Asa cum am mai scris, organizarea apararii nu trebuie sa inceapa cu momentul tranzitiei. Pentru ca oricat de important ar fi acest moment el nu domina in mod normal ca timp si greutate jocul pozitional intr-un meci. Deci in primul rand o echipa va stabili cum se apara si va lucra asta, apoi cum face tranzitia negativa si va lucra asta. Unul din punctele cele mai importante ale organizarii defensiva este zona de pressing (cea in care se realizeaza densitatea defensiva,aglomerarea, controlarea spatiului) zona unde antrenorul hotaraste ca echipa sa are cele mai bune sanse sa castige mingea si sa atace apoi in conditii favorabile. Desigur in zona aceasta care poate fi: avansata,3/4,mijloc,retrasa; in functie de sistemul folosit, calitatile jucatorilor si caracteristicile rivalului se pot stabili comportamente pentru fiecare participant in parte (ex.: tu faci marcaj individual la 9, tu sari la mingile inalte pe zone centrale, tu acoperi, tu tai linia de pasa catre fundasul central, tu conduci adversarul direct spre banda etc. etc. un infinit de posibilitati). Apoi cand se trece la organizarea tranzitiei defensive evident trebuie tinut seama de organizarea apararii in jocul pozitional, implicit a zonei de pressing. Practic conduita in tranzitia defensiva trebuie sa incerce sa conduca jocul adversarului spre zonele de pressing dorite. Intotdeauna trebuie spus ca in cazul in care aceste zone au fost depasite, echipa trebuie sa stie mereu cum sa se reorganizeze si sa coboare, ajungand in ultima instanta, chiar daca nu-si doreste acest lucru, sa aiba la indemana metode de aparare si in zona propiului careu (zona retrasa). Ca un prim punct de sprijin in organizarea tranzitiei defensive e impartirea terenului pe culoare. In functie de locul unde se pierde mingea o echipa poate avea comportament specifice (ex.: pe centru ne retragem lasand adversarul sa urce, pe benzi presionam si incercam o recuperare rapida). Deci impartirea pe culoare la fel ca si cea pe latime nu e mai mult decat un punct de sprijin in planul defensiv.
Pressingul (solitar sau in grup, de intampinare, de blocare, de intarziere, partial sau total …) ca si retragerea organizata sunt parti componente ale tranzitiei defensive. Obiectivul principal al tranzitiei negative, la fel ca si cel al momentului apararii este recuperarea mingii. Apoi exista mai multe obiective secundare, cu mai mult sau mai putina prioritate: ex.: evitarea contraatacului contrarului, intarzierea atacului advers, conducerea spre benzi, obligarea la jocul cu mingi lungi etc. etc…o infinitate de posibilitati. Sper ca am mai pus putina ordine in idei cu acest comentariu, desi e foarte posibil sa nu fi reusit. Prea multe idei intr-un singur comentariu:).
ApreciazăApreciază
Nu, e foarte clar, b_o_g_d_a_n, și ai dreptate, așa e logic, cum spui tu. La mine s-au separat lucrurile datorită „moștenirii grele” din fotbalul preistoric și de nivel scăzut, unde cele două elemente au fost tratate separat, pesemne greșit. Încerc acum, pe modelul prezentat de tine (și anticipând, cumva, expunerile tale viitoare), care sunt noțiunile inverse, când vorbim de tranziție pozitivă (pregătirea atacului). Considerând că și adversarul lucrează pe principiile tranziției negative (adică face pressing, respectiv se retrage treptat / ocupă poziții defensive sigure pentru a recupera mingea), echipa care atacă trebuie să evite în primul rând acest pressing (aici soluția standard este implicarea închizătorilor în sensul de-a forma blocuri funcționale pregătitoare ale atacului, adică livrarea mingii pentru blocurile viitoare ce se vor forma mai sus, în atac), iar dacă ajungem în stadiul de atac așezat (prin evitarea pressingului), intră în rol acele blocuri funcționale de atac (numite mai simplist „scheme de joc”, cu toate că cele două noțiuni nu-s egale), menite să srice regruparea / retragerea ordonată aadversarului. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Ca o mica completare la tot la primul comentariu as spune ca italienilor li se pot atribui multe merite in dezvoltarea tacticii fotbalistice, dar nu neaparat in studiul si definirea clara a tranzitiilor. Daca „macaronarii” se pot lauda cu inovatiile catenaccio, marcaj zonal sau chiar a contraatacul (parte a tranzitiei pozitive), introducerea in limbajul internnational fotbalistic a tranzitiilor ca momente distincte ale periodizarii jocului cred ca apartine mai mult scolii portugheze si sud americane (in special argentiniana). In paranteza fie spus, jocul si stilul britanic e unul eminamente indreptat spre tranzitii, doar ca lor le-a iesit mai mult din avant si spirit si mai putin dintr-un studiu aprofundat, asta fiind in mod paradoxal atat forta cat si slabiciunea lor in acelasi timp.
ApreciazăApreciază
Bănuiesc că italienii au lucrat la marcajul zonal după ce Il Luce s-a lăudat în 1983 că România a reuşit să învingă Italia cu 1-0 deoarece a reuşit să dejoace marcajul om la om făcut de Gentile la Balaci, prin indicaţia ca olteanul să vină să preia mingea cât mai aproape de careul propriu. 🙂 Este singurul meci al naţionalei văzut pe viu de mine şi într-adevăr, Gentile a respectat întocmai indicaţia destul de mult folosită de antrenori pe atunci, „te duci şi la budă după el”, l-a urmărit pe Balaci pe tot terenul, dar se vedea pe el că părea rătăcit când ajungea tocmai în partea opusă a terenului faţă de zona în care era obişnuit să joace. b_o_g_d_a_n, da, italienii au fost dintotdeauna tari la autobază şi contraatac, aminteşti de şcoala portugheză şi sud-americană, dar cine e tata şi mama pressingului? Nu mai reţin exact unde am citit, poate chiar în materialele tale mai vechi, că pressingul a fost inventat sau doar perfecţionat, ori aplicat la nivel înalt, de Dinamo Kiev sau URSS, prin anii ‘50 sau ’60.
ApreciazăApreciază
Da, de cuplul „îndrăgostiţilor” Gentile-Balaci îmi aduc aminte şi eu…Bine că n-a reuşit marcaj om la om la şutul lui Bölöni…:) În fine, acest marcaj om la om pe tot terenul (inclusiv toaleta şi magazia) era „literă de lege” pe vremea mea, dar ce spune b_o_g_d_a_n e un marcaj ca parte a apărării în zonă, când intră inamicul în zona ta, îl preiei , iar când părăseşte zona ta, îl predai (cu proces-verbal cu tot…) şefului din cealaltă zonă. Îmi aduc aminte şi eu de pressingul ucigător al celor de la D.Kiev pe vremea lui Lobanovski, prin anii 70, când au câştigat o finală de Cupa Cupelor (sau nu mai ştiu ce era) chiar contra celor de la Ferencváros, cu 3-0. Era imposibil de jucat contra lor, te hăleau de mic dejun încă din terenul tău…De condiţie fizică nici nu mai vorbesc. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Problema marcajului individual in zilele noastre e ca arbitrajul sanctioneaza mult mai mult contactul, de aici si imposibilitatea aparatorului de a-si „controla” mai usor adversarul. Totusi nu e total disparut din peisaj. Ultima incercare am vazut-o in finala Cupei Spaniei de anul acesta cand Valverde a incercat un marcaj om la om la Messi prin Mikel Balenziaga.
ApreciazăApreciază
Mircea Lucescu amintea intr-o carte a lui Ioan Chirila un episod din cariera sa de jucator, cand intr-o minipauza a unui joc s-a dus la margine, iar italianul care-i facea marcaj a profitat si el sa bea apa. Cand a reintrat in teren Lucescu i-a facut din mana adversarului sau direct cand era deja pe la linia de centru. Cu o figura speriata, imediat acesta a aruncat sticla de apa pe care o avea si-a rupt-o la fuga inapoi dupa omul sau. Poate de aici sa-i fi venit ideea cu Boloni lui Mircea Lucescu mai tarziu, cand a devenit antrenorul nationalei. Cat despre pressing, Jonathan Wilson scria c-a aparut in paralel si oarecum concomitent datorita unor conditii sociale speciale, dar si progresului calitatii vietii (alimentatie mai propice sportului) in URSS si Olanda.
ApreciazăApreciază
Interesantă legătura asta cu „condiţii sociale speciale”, în cazul fostei URSS (plus RDG, aş completa eu, dar şi la alţii din fostul bloc comunist) e şi oarecum justificată, dar cu olandezii nu ştiu ce să spun…Trebuie spus, b_o_g_d_a_n, că acele „condiţii sociale speciale” vizau în primul rând sportul de mare performanţă (sau cu mare impact social, cum e fotbalul) din URSS (etc.), „p…limea” de rând murea de foame, practic, mai puţin păturile sociale protejate, cu risc de explozie (minerii, etc.). Ştim foarte bine rolul propagandistic prioritar al sportului din fostele ţări comuniste, cu alocări masive de resurse, unele corecte din punct de vedere sportiv (şi incorecte că statul se băga în sport), dar şi incorecte dpdv sportiv (vezi dopajul, mai ales la înotătoarele din RDG, care aveau mustaţă verde la un moment dat…). HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Referiri despre aparitia pressingului si conditiile sociale care au influentat se gasesc aici: link
ApreciazăApreciază
Da, de acest material îmi aduc aminte, dar l-am citit sigur pe mysport, nu pe blogul tău personal. Nu reuşesc să citesc mai mult de 15 secunde când e scris cu litere albe pe fond negru, îmi apar imediat scântei şi floricele în faţa ochilor. 🙂
ApreciazăApreciază
Marchezi tot textul cu mausu’ (de parcă ai pregăti o copiere a textului), şi îţi apare cu litere albastre pe fond alb…:) HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Mulţam, dar şi aşa e obositor. 🙂 Totuşi, m-am folosit de idee şi l-am pus în word.
ApreciazăApreciază
Azi, de la ora 18.00, un amical fără participarea bucătarilor. 🙂 CFR Cluj- Chiasso. Interesantă poză pe site-ul oficial al helveţilor, pare că cele 4 terenuri de joc au fost amenajate în detrimentul producţiei de rapiţă. 🙂 Poate vom avea noroc şi vom putea beli ochii şi la nişte imagini mişcate, site-ul ăsta, http://livetv.sx/it/eventinfo/322768_cluj_chiasso/
zice că va „Diffusione in diretta” meciul.
ApreciazăApreciază
Am văzut şi eu meciul în programul celor de la sportlemon.tv şi lshunter.tv. Poate reuşim şi noi -în final- să dăm ceva note…:) O avancronică, ceva? HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Nu stiu daca nu cumva mi-a scapat mie stirea fiind in ultimele zile pe drumuri, dar Tony vad ca e noul secund la Academico Viseu.
ApreciazăApreciază
La mine şi kiruj nu-s de mirare problemele cu memoria, dar la tine …? 🙂 Am pus link-ul cu numirea lui ca antrenor secund la Viseu în data de 18 iunie şi o singură persoană a răspuns la comentariu. Ghici cine-i? 🙂 Începe cu C şi se termină cu i. 🙂 )))
ApreciazăApreciază
Am batut cu 3-2, sursa stiridesport .
ApreciazăApreciază
Ati urmarit careva meciul cu Chiasso? Senor Kiruj, te-ai laudat ca o sa te uiti.
ApreciazăApreciază
Da, am văzut cap-coadă. Transmisia a început cu un stop-cadru pe terenul de joc, mingea în centru, apoi au apărut arbitrii, păreau nerăbdători să înceapă, dar nu se vedea nici un jucător, o voce din tribună? a spus în română “ai de mine, nu se vede nimic”, au apărut apoi şi jucătorii, prima jumătate de oră am fost peste ei, dar ocazii puţine de tot, Lopez a stricat două faze bune de contraatac, Jakolis, Petrucci au mişcat bine, iar din minutul 30 încolo s-a trecut la exersarea tranziţiei defensive. imaginea proastă, jucătorii au fost greu de identificat, de-aia de Nascimento nu ştiu ce să zic, că era în planul îndepărtat, Dani Coelho pare promiţător, Bruno dă impresia că nu ştie sta în teren, penalty-ul l-a transformat Carter şi nu Tiago Lopes cum spune stiridesport.
ApreciazăApreciază
Primul nostru gol: centrare Jakolis peste toată apărarea adversă, reluare Negruţ de la vreo 8-10 m. Golul de 1-1: nu am reuşit să-mi dau seama cine a pierdut mingea în cercul de la mijlocul terenului, continuare confuză, un elveţian a ajuns singur faţă în faţă cu Mincă, profitând de un spaţiu mare între Larie şi Coelho. 1-2: lovitură liberă de pe la centrul terenului, din partea dreaptă, centrare lungă şi înaltă, reluare cu capul în poartă, Camora dă nervos din mâini. 2-2: centrare-covrig Camora, reluare Tiago Lopes cu latul sau cu capul, n-am văzut. 3-2: a scăpat careva pe dreapta, singur în careu, cosit, penalty (a mai fost unul identic prin min 60, arbitrul s-a făcut că plouă), Tade a potrivit mingea la „punctul cu var”, dar a executat Carter sigur, în dreapta portarului (nu ştiu cine îi dădea tot timpul indicaţii lui Carter, „fără fault Ionică/Tonică/Stelică?”, „bravo”, du-te”, „aşa e bine”, „foarte bine” etc.
ApreciazăApreciază
Mincă – Dani, Larie, Goian, Camora – Petrucci, Nascimento – Jakolis, Negruţ, Păun – Lopez. Au mai jucat Tiago Lopes, Ene, Roşu, Bruno, Tade, Carter şi încă unul, parcă, nu ştiu dacă nu a fost Horj.
ApreciazăApreciază
Din ce am reusit sa prind cu coada ochiului, Tade s-a miscat destul de bine. Ar fi vrut sa bata el penalty-ul, sa mai convinga niste precupeti, dar Crater a preluat deja stafeta si a marcat cu siguranta.
ApreciazăApreciază
FV, ca de obicei, a intervenit și acum ceva…La 17.30 m-a sunat nevasta că trebuie să mă prezint urgent la datorie, la cărat bagaje (copii se mută într-un apartament mai mare, luni vor să se termine toată nebunia), am ajuns acasă acu câteva minute. Deci nema-notare…:) Din ce scrie Caneto mai sus, echipa aliniată în prima repriză va fi probabil și cea de bază la începutul turului, mai ales că Tade pleacă, Carter e încă necopt, Lopes e Lopes, etc. Probabil și Roșu va fi rezervă de lux (la început, măcar). În opinia mea cuplul Larie-Carp a fost mai stabil ca cel preconizat cu Larie-Goian (Lucian nu are, din păcate, cultura tactică a lui Carp, chiar dacă are avantajul experienței și al unui heirupism de multe ori dăunător). În mijloc stă cheia, n-am văzut meciul, dar perechea Petrucci-Nascimento nu e identic cu cea formată din Petrucci-Muniru în trecut, motiv pt. care cred (presupun, mai exact) că așezarea nu a fost de 4-2-3-1, ci, mai degrabă 4-1-etc., pt. că utilizarea lui Nascimento la închidere ar fi o mutare proastă, fiind cam singurul care poate ordona un pic construcția în atac. Jakolis pe dreapta și Păun pe stânga sunt certitudini, Cristian pare-se va fi o soluție bună în atac, dar și Guima este o certitudine acolo. Așasar, cu 4-1-etc. am vrut să spun, că continuarea poate fi „mai multe” (dar în toate având nevoie de Petrucci ca unic închizător): 4-1-4-1 (cu Jakolis, Nascimento, Negruț, Păun + Cristian/Guima), e posibil și un 4-1-3-2 (sare din schemă, să zicem, Negruț, apar în schimb cei doi atacanți, care -având profile diferite- iarăși deschid poarta pentru alte permutări ale formulei de joc). Sper să văd măcar ultimul joc, ca să pot să mă pronunț mai exact, chiar dacă aceste amicale nu sunt foarte concludente, majoritatea antrenorilor nu dau doi bani pe rezultatele obținute, contează exersarea unor scheme, omogenizarea, etc., mult mai importante ambele, decât o victorie aparent de moral contra unor adversari nu foarte tari. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Până la urmă, Roşu nu a fost rezervă de lux, am fost 90% sigur că el a jucat lângă Petrucci, dar în pauza meciului am citit pe chefere de Nascimento şi mă gândeam că cel care a scris o fi găsit un stream mai bun. Faţă de perechea Muniru-Petrucci, diferenţa mi s-a părut a fi că Petrucci a preluat locul lui Muniru, iar Roşu pe cel al lui Petrucci. 🙂 Carter o fi necopt, dar este un jucător interesant. Păcat că nu a fost folosit mai mult în primăvară, este ambiţios, disciplinat, ascultător, cu un fizic bun. După intrarea lui în teren, jocul nu a decurs în manierea în care putea ieşi în evidenţă cu ceva, totuşi a dat o pasă excelentă lui Bruno, care a putut scăpa singur în careu, dar a şutat din unghi, spre nemulţumirea altor 3 colegi de echipă aflaţi în careu, în poziţii mai bune.
ApreciazăApreciază
Tot ce spuneam mai sus, era o „extrapolare” în baza calităţilor/competenţelor (presupuse, în unele cazuri) celor care alcătuiesc lotul actual. În opinia mea, dilema majoră a staffului tehnic se află în triunghiul Bermudelor Petrucci-Roşu-Nascimento. Jucători buni, dar cu competenţe cam diferite. Dacă se vrea utilizarea fiecăruia, e nevoie de 4-2-3-1, 4-2-1-3 sau chiar 4-2-4 (cu Petrucci şi Roşu la închidere, în toate cazurile, şi cu Nascimento ceva mai sus, la organizare şi „destabilizare”). Dacă sare careva dintre ei din formulă, lucrurile se cam schimbă. A) dacă sare Petrucii, atunci nu-i de bine, dar se poate lucra cu combinaţia Roşu-Nascimento (ceva mai sus), cu un plus defensive la Neluţu şi un (însemnat) plus în ofensivă pt. Filipe. B) dacă sare Neluţu, cam aceleaşi prognoze ca la A). În cazurile A)+B) calităţile jucătorilor invită la o formulă cu un închizător unic (Roşu sau Petrucci), cam periculoasă în momentul de faţă, când cuplul Larie-Goian este şi neomogenizat, dar şi sub Larie-Carp (în opinia mea). Dacă sare Filipe, pe de o parte îi nasol pt. imaginaţie, dar poate asigura o mai defensive mai solidă, mai sigură, poate într-un 4-4-2, sau 4-2-4. Nu prea văd soluţii pentru o formula clasică de 4-3-3. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Pentru cineva care n-a vazut meciul te-ai pronuntat destul de complex. Imaginile nu te-ar fi ajutat cu mult mai mult. Deci, putem face o notare pe baza viziunilor noastre fara problema. Camora – 10!
ApreciazăApreciază
Subscriu pentru Camora.
ApreciazăApreciază
Se duce si relatia cu Porto (sau s-a dus de mai de mult?) link
ApreciazăApreciază
Fiind in insolventa, clubul e obligat sa isi recuperezea toate creantele sau ma rog sa depuna toate eforturile.
ApreciazăApreciază
Am avut amical ? Daca da. de ce e strict secret ? Pe site-ul oficial, ca deobicei, nici o stire despre urmatorul meci de pregatire . Culmea, nici colegii de pe cheferetv nu stiu nimica, cocora stie toate informatiile din culise, mai putin amicalele …
ApreciazăApreciază
Nu s-a jucat sigur al patrulea amical. Site-urile de pariuri n-ar fi ţinut în secret nici dacă jucam cu Real Madrid G.
ApreciazăApreciază
Din punctul de vedere al amicalelor, acest cantonament pare a fi un fiasco: două meciuri cu amatori și unul cu niște anonimi din Elveția B. Eu zic că a fost extrem de puțin, mai ales că au venit iarăși o grămadă de jucători. Campionatul în format nou nu va oferi multe șanse de redresare din mers, un start de campionat ratat ar putea foarte ușor proiecta echipa în play-out (mai adaug deocamdată, până la decizia favorabilă de la Lausanne și cele -6 puncte). Sper ca măcar la capitolul pregătire fizică să se fi făcut o treabă mai bună decât cu organizarea amicalelor.
ApreciazăApreciază
Pai noi mereu ne plingem de pregătirea ratata :). Europa e in vacanța , abia încep sa se reuneasca loturile la nemti, olandezi. Ucrainienii vind tot ce au. Suntem in prima liga? Suntem. Avem un lot ok? Avem. E cit de cit liniște? Este. De aici încolo, vom vedea. Între visele extreme de lupta la titlu sau retrogradare eu prefer o normalizare in prima treime a clasamentului.
ApreciazăApreciază
Csongi, nu cred că putem vorbi de un fiasco…Ceva adversari mai tari erau -într-adevăr- bineveniți, dar o pregătire serioasă se poate și cu sparring-parteneri, sau chiar fără…Nu exclud, ca lipsa adversarilor să fie cauzată de erori manageriale, dar important este pregătirea în sine, despre care -oricum- știm foarte puține, și aia deja e sarcina cuplului Feri+Dan. Îmi aduc aminte, că aveam antrenori (buni!), care au făcut cantonamente lungi fără amicale, insistând doar pe alte aspecte (cu toate că nici eu nu pot fi în totalitate de acord cu asta). Să vedem ce o să vedem…HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
In perioada lui Rednic, cred, s-au castigat aproape toate amicalele, unele cu echipe de prestigiu.Apoi in campionat au venit vreo 3-4 esecuri consecutive.Acum au venit multi jucatori noi si probabil vor mai veni in septembrie.E greu de facut „performanta” cu jucatori care nu se cunosc, chiar si in amicale. Apoi mai sunt interpretarile rautacioase, predictiile dezastruoase dupa fiecare amical. E mai buna o pregatire discreta desi noi dorim cat mai multe vesti si sperante de mai bine.
Imi pare rau ca nu ii mai avem pe Miri, Susici, Monroy, Muniru, Deac, Rada, Jazvici – care nu stiu daca pot fi inlocuiti la acelasi nivel valoric astazi. Sunt bucuros si pt ca ii mai avem pe Minca, Larie, Camora, Petrucci, Jakolis, Guima si Paun dar si T.Lopes( hotarator in meciurile cu U si Chiajna). Cu Tade inca nu se stie iar cu Negrut inca mai asteptam.Practic avem 8 jucatori din echipa care termina turul pe locul 2 la 2 pcte de Steaua si era calificata in semifinalele Cupei.(Daca nu pierdeam acasa cu Brasovul terminam pe unu, chiar). De fapt cautam inlocuitori pt cei doi M de la mijloc, al doilea fundas langa Larie, playmaker in locul lui Deac si un om de gol in locul lui Tade. Pt Miri, ce sa zic? Nu e sigur ca ar mai putea repeta performantele pt ca a fost si o stare de spirit speciala si Feri a dovedit ca a reusit sa readuca acea stare de spirit in finalul campionatului si in conditii extrem de dificile.
Practic si in retur daca se gestionau mai bine jocurile cu Viitorul, ASA, Dinamo si U, terminam chiar pe doi si jucam si finala Cupei.
ApreciazăApreciază
Tin minte , ca prin vara lui 2010 cu Mandorlini antrenor, am castigat un amical f tare cu 3-0 cu Anderlecht. Din pacate pentru Manorlini, el a inceput f slab campionatul, 8 puncte in primele 7 meciuri si a fost demis si inlocuit cu Cartu. Si atunci aveam trupa serioasa, nu ca acum. In primele 3 etape suntem obligati, sa scoatem minimum 4 puncte, altfel e de rau…
ApreciazăApreciază
Campionatul va avea 26 de etape, linia de demarare play off/ play out ar fi undeva pe la 35-37 de puncte.
ApreciazăApreciază
Ceva predicții pentru sezonul regulat, dragi tribuniști? Cam pe cel loc vedeți echipa la iarnă? De play-off n-are rost să vorbim acum, că mai înainte vom avea perioada de transferuri de iarnă, unde vor fi iarăși mișcări importante de trupe. Eu momentan sunt moderat-optimist, cred că CFR-ul va prinde play-offul de pe locul 5.
ApreciazăApreciază
Echipa intra in play-off cel putin de pe locul 3.
ApreciazăApreciază
Play Off. După care zarurile vor fi aruncate din nou.
ApreciazăApreciază
Dacă nu vom fi „persecutați’ (din nou), avem șanse la play-off…Nu mă pot pronunța, au venit destui noi, dar osatura este totuși cea de anul trecut (din retur). Depinde și de calitatea pregătirii fizice, dar și de spiritul de echipă (Miri a mizat pe acest aspect, și i-a ieșit perfect), care pare destul de bun, și acest lucru ajută deseori, în momenele dificile, dincolo de tactică, strategie de joc, etc. E foarte greu de făcut o comparație cu celelalte echipe (unele dintre ele cu mari mișcări de trupe), dar sunt cel puțin 8-10 echipe care emit pretenții de play-off. După 3-4 etape vom ști mai multe, vom avea date pentru prognoze mai realiste. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază