Nopți albe cu scoruri albe. [CFR Cluj – Sepsi OSK 0-0]

Autor: Albusibiu (că tot zic de „albe”)

Meciul de azi cred că nu s-a jucat sâmbătă, ci e o continuare de miercuri, al celui cu croații. Nu vreau să iau meritele covăsnenilor pentru acest egal, dar, cel puțin din punctul CFR-ului, partida de azi a fost o continuare firească și obositoare a celei din Liga Campionilor. Sunt toate argumentele pentru asta: o formulă de start improvizată din permutări de n luate câte patru în apărare, mijlocul, oricum ar fi, tot inexistent, iar în atac puşi cei care mai puteau încă să fugă. Am văzut apoi blocajul la finalizare, unii bântuiți de penalty-ul ratat, alții (Rondon) cu ratare din 3 metri. Am văzut o echipă ce deși controla meciul, deși se vedea că este mai bună, era cu gândul în altă parte, probabil cu nostalgia șansei mari europene ratate. Și de asta zic, de miercuri până azi, au fost probabil și câteva nopți albe pentru unii.

Stați, nu săriți, nu e nicio tragedie în această remiză. Sepsi nu-i o echipă rea a campionatului. Am văzut și Craiova chinuită de ei și câștigând în fața lor doar din noroc. E drept, după ce-am văzut Craiova și în Georgia, asta parcă nu mai e mijloc de comparație. Totuși, cred că Sepsi din acest sezon e echipă de play-off. În condițiile astea un 0-0 cu o astfel de echipă nu e o problemă prea mare, mai ales că nu prea vorbim de meciuri acasă-deplasare, câtă vreme ai doar ”spectatori fantomă”. Aproape poți spune că toate meciurile sunt pe teren neutru.

Din punctul meu de vedere, dacă adun toate condițiile și trag linie eu sunt destul de mulţumit de ce-am văzut azi. Am avut un CFR care a controlat destul de clar meciul, care a muncit mult (deşi venea după 120 de minute în Champions League şi după o oboseală şi mentală), am văzut destul de multe ocazii, destul de multe şanse, dar, pur şi simplu, n-a fost să fie. Iar în condițiile date, după thriller-ul de miercuri, e chiar bine cât și cum s-au adunat de pe gazon. Nu-s supărat pe Deac pentru ratarea penalty-ului, el a încercat acolo să dea o palmă destinului, iar destinul s-a ferit şmechereşte. Acum vine provocarea: cine va bate următorul penalty al CFR-ului? Nu prea ai de fapt pe cine să fii supărat azi, pentru că şi acolo unde au fost probleme, sunt de fapt nişte confirmări ale unor lucruri deja existente.

Cel mai mare semnal de alarmă este pentru mijloc. Avem nevoie urgentă de mijlocaşi de mare experienţă. Nici măcar nu trebuie să fie creativi, număr 10 sclipitor, mai degrabă să fie ameninţători: recuperare, şut şi bine înfipţi în picioare. Puneţi în coşul de cumpărături minimum două bucăţi. Abia după ce acoperim asta, putem reevalua situaţia, putem vedea celelalte posturi, ofensive și chiar defensive. După ce punem procesorul, evaluăm perifericele.

Altfel, legat de mijloc și de sistemul de jos, am stat eu aşa şi l-am urmărit azi, de la pauză încolo pe Debeljuh. Din minutul 45 până în 67 nu a fost jucat cu mai mult de 7 mingi. Asta în condiţiile în care croatul chiar se arată la joc. Adică şi să nu vrei, e imposibil să nu-l vezi, la cât de lat este, la cum ţine umbră adversarului și vine să intre la combinații de pivot. De ce nu ajungeau mingi la el? Pentru că din lateral e un pic mai greu să centrezi la punct fix, dar mai ales pentru că din centru nu merg mingi vertical în sus. Nimeni nu ştie sau nu are curaj să facă asta în linia noastră centrală. Sigur, merge cumva şi strategia asta a noastră cu „urcăm mingea doar pe flancuri şi centrăm”. De asta şi jucăm 4-3-3, ca să punem flancurile în acţiune. Totuşi, atunci când nu ne merg centrările, atunci când din o sută de faze fixe nu intră nimic, e bine să ai şi soluţie alternativă. Iar asta doar centrul de greutate al echipei, doar mijlocul o poate face. Deci, pentru acest 0-0 nu trebuie să dăm vina pe Deac, pe ratări (căci am avut măcar 3 ocazii uriașe de gol, mai multe decât alte dăţi), problema e blocajul la mijloc.

Mai mult, dacă vom continua așa, nu văd cum vom avea mai multă acțiune în fața porții decât am avut azi. Mijlocul nostru este acum o frână. Așteptăm săptămâna asta să-l ducem la service!