Şi cu rele, şi cu bune. [CFR Cluj – Slavia Praga 0-1]

Câteva aspecte negative:

*** Băieţii au intrat în teren extrem de timoraţi şi neîncrezători, zici că aveau meci cu Charlize Theron, nu împotriva unei echipe bune, dar nu de speriat. În prima repriză, au lipsit tocmai trăsăturile cu care am reuşit să răpunem bugetele mai mari, să înfăptuim miracolele: tonusul bun, luciditatea, prospeţimea, cota parte din  trebuie să alergăm peste 120 km dacă vrem să avem şanse.

*** Eroarea à la  Manea a lui Ţucu de la gol, prin scoaterea din ofsaid a celui care l-a derutat pe Arla şi l-a pus în situaţia ingrată de a părea lipsit de reacţie la latul de lab-tenis a lui Masopust. Cu mintea de pe urmă, putem zice că poate ar fi fost mai indicat cu Rondon din start, dar titularizarea lui Ţucu a fost o decizie logică din partea lui DP. Ţucudean este mult mai puternic fizic decât Rondon, un aspect important în contextul masivităţii jucătorilor adverşi. Apoi, ne-am obişnuit că lui Ţucu nu-i trebuie decât o juma de ocazie ca să o bage. Din păcate, aseară a avut doar două ocazii întregi, nu-i putem imputa că n-a fructificat ceea ce n-a avut, juma de ocazia. Încet-încet, joc cu joc, Ţucu va reveni la forma de anul trecut, trebuie să credem acest lucru.

*** N-aş fi crezut niciodată ca Deac, Djoko, Bilel, în primul rând, şi restul alor noştri să poată fi dominaţi la capitolul forţă fizică. Hai că mai dă câte unul de o namilă de adversar tare ca stânca, dar de zece în acelaşi meci … Pe Stanciu nu-l pun că el a părut cârmaciul din faţa vâslaşilor.

*** Un penalty ratat este un fapt dureros  şi frustrant, degeaba încercăm să ne consolăm că s-a întâmplat şi la case mai mari sau că e normal să se mai întâmple. Execuţia fost un joc al nervilor între Omrani şi portarul ceh. Ştim  că partea preferată de până acum a lui Omrani a fost în dreapta portarului. Era normal ca şi portarul ceh să ştie acest lucru. Iar Omrani, poate şi la sugestia lui DP ori Djoko, să ştie că cehul ştie. Iar cehul să ştie că Bilel ştie că el ştie. Mintea cea de pe urmă ne duce din nou la Rondon.

Părţi bune:

*** Meciurile din play-off încep cu intonarea imnului Champions League. Aseară, imnul s-ar fi putut auzi la fel de bine la Nur Sultan, Tel Aviv ori Glasgow, suntem recunoscători jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor că au făcut posibil ca acest moment solemn să încânte peste 34.000 de urechi în Gruia, din nou, după o pauză de şapte ani.

*** Cehii au părut periculoşi, mai ales în prima repriză, când aveai impresia că GPS – ul mingii era setat pe ruta lor, dar statistica scoate la iveală că n-au avut nici o ocazie clară de gol. Nici măcar golul nu l-au marcat dintro ocazie clară de gol.

*** Evoluţia din repriza a doua ne-a demonstrat că avem  dreptul să sperăm, nu numai să visăm, că la Praga orice se poate întâmpla. Nici scorul final nu are cum să ne descurajeze. Ne-am mai calificat în această campanie europeană după un 0-1 în prima manşă. Şi ce-i dacă atunci am comis-o în deplasare? Vom face săptămâna viitoare un 3-1 în deplasare şi tot acolo vom ajunge la socoata finală!

HAI CFR!!! Bravo, băieţi, pentru dăruire! N-a fost să fie, dar să nu disperăm. Cu şi mai multă voinţă, fără inhibiţie, fără apăsare, vom putea întoarce rezultatul!

HAI CFR!!!