Iar egali cu Botoșaniul. [CFR Cluj – FC Botoșani 0-0]

Pauza s-a terminat. Din abisurile campaniei de descalificare la Campionatul Mondial, revenim pe culmile Ligii 1, în Gruia.

CFR: Petrescu – Arlauskis – Manea, Vinicius, Boli, Camora – Hoban – Deac, Culio, Djokovic, Nistor – Urko Vera.

Din nou, argentinianul de picior stâng, Culio, e poziționat pe centru-dreapta, probabil pentru a forma un cuplu letal cu Deac sau chiar un triunghi letal, dacă în proiect se bagă și Manea. Bun, OK, ne-am prins de schemă… Numai că ce ne facem cu partea stângă, unde Nistor e din start improvizație, iar Djokovic e atât de avansat pe centru, încât pare că vrea să-i fure pita lui Urko Vera (două bune ocazii de a marca în 45 minute)? E evident că nu există o pereche Nistor-Djokovic, iar chestia asta afectează vizibil prestația primului, care nu dă pe dinafară de calitate. Camora încearcă să ajute cât poate, apare mai mereu în buza careului advers, la spijin, dar partea stângă a CFR-ului e sub nivelul părții din dreapta. Oricum, în primul sfert de oră, acest dezechilibru nu contează prea mult, pentru că Botoșaniul stă ordonat în apărare și nu dă semne că se va lăsa penetrat (fotbalistic) prea ușor din nicio parte.

În spate, ca de obicei, Hoban e prima redută de apărare. Doar două ezitări în prima repriză. Din păcate, o ratare a mingii îi aduce un cartonaș galben.

În primele 15 minute, controlăm, la relanti, jocul, fără să punem probleme serioase. Djokovic are prima mare ocazie, dar nu nimerește poarta.

Avem o serie de trei cornere consecutive de pe partea lui Deac. Chiar dacă schemele de la loviturile de colt nu ne ies, faptul că-i ținem pe oaspeți înghesuiți în careu își pune amprenta pe jocul lor, care devine inexact. Botoșenenii renunță momentan la picioare și scot topoarele la minge. Mingea sare ca din topor din topoarele lor, și numai cu noroc nu ajungem în poziții clare de finalizare.

Din păcate, perioada cât în aer plutește aroma de 1-0 e destul de scurtă. Cei din Botoșani își revin în fire. Dacă nu-i putem dovedi prin construcție, încercăm să-i răzbim prin deschideri în spatele liniei de fundași. Arbitrii ne prind de trei ori în ofsaid, ba-i și trântesc un cartonaș galben lui Urko Vera.

Oaspeții încearcă pseudo-contraatacuri, dar nu le iese nimic. Singura fază la care ne emoționează e la o centrare plouată în careu, prin minutul 28. Daniel Popa ajunge/sare la minge înaintea lui Manea, dar o trimite peste vinclu. Noroc că e prea tânăr să-l fi văzut „planând” pe Kennet Andersson într-un careu românesc.

În minutul 32 avem o lovitură liberă, perpendicular pe poarta lor. Execută viclean Deac, la firul ierbii, respinge Cobrea în față, dar ulterior reține înainte ca Mario Camora să ajungă la minge.

Nu trec decât cinci minute și vaselina de pe mănușile lui Cobrea lucrează din nou în favoarea CFR-ului. Vinicius se pomenește la picioare cu o minge respinsă aiurea de portar. Ezită să tragă, pasează în spate la Culio, care trage peste poartă.

Fază ciudată spre finalul reprizei. Ofsaid la CFR? Nu! Mingea se îndreaptă alene spre aut de poartă, dar Deac nu renunță așa ușor și reușește s-o oprească la timp, în colțul terenului. Fentă frumoasă, pasă la Culio, șut peste poartă!

Pauză.

Apare Păun în locul lui Nistor și schimbarea pare – pentru moment – inspirată. Păun e mai activ, mai incisiv, un potențial pericol.

Oaspeții țin în continuare de 0-0, așa cum erau programați încă din Moldova, dar încearcă să țină  mingea mai departe de poarta lor, ca să nu-i sufocăm.

Minutul 49 aduce ocazia cu numărul 3 în dreptul lui Djokovic. Centrare Deac din corner, deviere Urko Vera în spate, poarta e goală, dar nu e gol, pentră că Djokovic nu e destul de rapid să ajungă la minge.

Minutul 62 aduce un șut sănătos al lui Moruțan (servit de Camora!) pe mănușile lui Arlauskis. A trecut o oră și Botoșaniul vine mai decis peste noi. Oare să știe că „bătrânii” noștri reduc din consumul de motorină în ultima jumătate de oră?

Hoban șutează din zonă centrală, portarul Cobrea respinge (din nou!) în față, iar apoi reține din ghetele lui Coman (intrat în locul „pivotului” Urko Vera).

Corner. Vinicius, cu capul, peste poartă…

Omrani în locul lui Djokovic. Nu l-a mai văzut de ceva vreme. Poate-poate i se pune pata și dă golul victoriei sau măcar pe cel de 2-0…

Fază fierbinte în careul CFR-ului. La reluare, comentatorul TV cere penalty la intervenția lui Culio asupra lui Moruțan. Probabil lovitura de la 11 metri va fi acordată după meci, de Cristi Balaj…

Ne chinuim să batem Botoșaniul. Deși mai avem un sfert de oră, ne agităm de parcă suntem Pepsi. Ne chinuim vizibil.

Omrani spre Hoban, șut de departe, nu foarte departe de poartă, dar faza lasă un gust amar. Dan Petrescu nu pare mulțumit, deci e clar că e nemulțumit.

Timpul se scurge nemilos. Vinicius mai apare o dată în careul advers, dar lovitura sa de cap e respinsă. Pare să fie ultima șansă să scoatem o victorie foarte frustrantă pentru urmăritoare.

Însă meciul care a arătat tot timpul de 0-0 sau de 1-0 fără glorie (cam așa cum am bătut Craiova, de exemplu) se încheie cu scorul cu care a început. Pierdem două puncte, Botoșaniul câștigă unul… fotbaliști ne numim. Asta este. Nu câștigi întotdeauna meciuri pe care nu meriți să le câștigi. Mergem mai departe cu 4 puncte avans în clasament, dar și cu convingerea că ceva trebuie schimbat în jocul nostru. Schimbat în bine, dacă se poate…

PS. Cristi Balaj refuză să „acorde” 11 metri după meci, spre disperarea și iritarea moderatorului din studiou.