Cam pioni. [CFR Cluj – Dinamo București 0-3]

Repriza a doua se scurge ca o diaree urât mirositoare pe terenul din Gruia, iar comentatorii TV se extaziază fără Ecstasy în microfoane. Importul play-off-ului în fotbalul românesc a salvat campionatul de la un atac mortal de plictiseală și a (re)adus mulțimile, turmele și haitele în tribune. Ura!!! În plus, lor le aduce niște bănuți în conturi, așa că n-au decât să dea din gură ca curu’. Dacă n-ar avea ce comenta, probabil s-ar duce cu scârbă la recalificare, la cursuri de aviatori în brazdă. Însă ce transmit ei cu patos e o doar un melanj de rahat și flatulență, degajate pe teren mai puternic decât degajează portarii celor două echipe, pe ritm de samba.

Pioni cam pe tot terenul, albi și negri, indiferent de culoarea tricourilor, care se chinuie să se șteargă unii pe alții. Un singur nebun (în sensul bun și în sensul mai puțin bun) = Tiago Lopes, și un fragment scurt dintr-o partitură de regină = „rocada” făcută de Hanca la golul doi. În rest… durere.

După umplerea tribunelor și a peluzei cu varietăți de suporteri și spectatori, meciul a debutat prost înainte să înceapă, în momentul (de reculegere) când Ekeng a primit ce nu i se cuvenea. Repriza întâi e atât de stupidă, încât mai că ne face să regretăm niște goluri încasate de la craioveni. Dinamoviștii trag primii, ratând reclama din spatele porții noastre. Nouvier trage de pe stânga, dar portarul panamez reține, în pana lui. Păun trage din întoarcere, dar nici nu știu de ce mai menționez această fază. Ocazii mediocre, întrerupte de ocazii minuscule de gol.

Tribunele își încurajează favoriții, printre căscaturi.

Repriza a doua arată foarte devreme un Dinamo care a mâncat mai mult cu polonicul. Minge aruncată la nimereală în careul nostru, Tiago Lopes este oprit din degajare de portarul Marc, care iese fulgerător la minge, o preia pe părți ale corpului greu de identificat pe zeci de reluări și o pune pe tavă lui ST FILIP, care o trimite în poarta goală ca Eva lui Adam. Henț cu mâna la dinamovist? Ne fură Avram ca în codru verde? Greu de spus, după vizionarea acelorași zeci de reluări.

0-1, și scenarita bântuie România precum holera Africa. Pentru cei care nu știu sau au venit mai târziu pe lume, Marc n-a evoluat în trecut nici la Steaua, nici la fcsb! Peluziștii îl salută cu petarde sau pocnitoare, cum naiba s-or chema…

Ce se poate întâmpla de acum încolo mai nasol decât atât? Mai nimic. Eventual scorul să rămână neschimbat până la final sau Laurențiu Rus să-și dea autogol… Mi-e milă de sufletul lui Traian Marc, dar n-am cum să schimb deznodământul fazei. Când ai trecut pe la Dinamo, îi strigi lui Tiago Lopes s-o degajeze în ceruri, nu ambalezi cadouri și le pui fundă roșie.

Fără să aștepte însă golul doi – cum a fost cazul în meciul cu Craiova – ceferiștii se aruncă în atac. Bud ratează două ocazii bune – semn că n-a revenit la forma de odinioară – și spre final este schimbat. Iese manifestând frustrare. Imaginile TV ulterioare ni-l arată atacând tribuna mai furibund decât poarta dinamovist-panameză.

Golul egalizator nu cade la figurat nici după ce Tiago Lopes cade la propriu în careu. Avram își ia fața aia nevinovată, de copil care n-a electrocutat pisica în cada plină cu apă plată și nici măcar nu știe despre ce pisică e vorba. Lasă jocul să continue în favoarea oaspeților, și ei cam pioni.

Schimbările lui Miriuță aduc jucători noi și elimină jucători vechi. Nascimento, de exemplu, intră în ultimele minute, semn că nici nu era mare nevoie de el. De fapt, la cum joacă echipa (care echipă?!) la ora actuală, m-aș mira ca șefii din lojă (sau de unde se uită ei la meci) să aibe nevoie de prea mulți dintre actualii jucători în sezonul viitor. La CFR se derulează un fel de „Miriuță v-a făcut, Miriuță vă omoară!”. [Nicio legătură cu faptul că Miriuță a trecut pe la adversari în trecut! Acum discutăm despre impresia lăsată în ultima vreme, nu în ultimele 90+6 minute] După zâmbetele ironice și destul de relaxate ale lui A1, probabil nici pe el n-o să-l mai vedem Ferguson după primăvara asta. Un proiect ce părea promițător, se încheie cu un mare fâs. Blestematul ăsta de play-off, prins cu greu, după atâta muncă, parcă ne-a pus capac speranțelor și viselor. Păcat de cei care au tras de ei cât au putut. În momentul când spiritul de echipă se topește, valorile se nivelează în jos, iar pe gazon toți par simpli pioni.

Între timp, Dinamo egalează Craiova în Gruia, marcând golurile 2 (Hanca) și 3 (Bumba, 11 m), pe care le puteți vedea pe reluări, dacă sunteți maso, cu comentariul extaziat al tractoriștilor ratați. Între 0-2 și 0-3, Omrani nu reușise să prindă spațiul porții, dacă informația asta mai interesează pe cineva.

Tiago Lopes face și mai pe nebunul și este eliminat, intrând astfel în concediu de transferabilitate mai devreme.

Jucătorii salută spășiți galeria, iar apoi toată lumea se duce în plata Domnului, să-și rumege dezamăgirea. Mă bucur că n-am fost la meciul ăsta. Internetul te umilește cu viteză mai mică, sacadat, nu te lovește în plex ca la meciurile trăite live, pe cord deschis.

Sezonul nu se încheie în seara asta, în Gruia, dar aventura CFR-ului da. Putem să ne dăm peste cap și să surclasăm Viitorul la Ovidiu, dar ceva îmi spune că CFR și-a tras deja ultimul cartuș. În picior.

CFR: Miriuță – Tiago Lopes, Larie, Mureșan, Camora – Deac, Rus – Omrani, Păun, Nouvier – Bud (așezați voi echipa altfel, dacă nu vă place formula mea). Au mai intrat: Antal, Sârbu, Nascimento.