UNCHIUL ION


234Azi, 29 mai 2016, se împlinesc exact 12 ani de la ziua în care CFR a revenit în prima ligă după 28 de ani petrecuţi prin diviziile/ligile inferioare. Cu ocazia aniversării, colegul nostru de blog, radubarbier, autorul siglei Tribunei CFR, ne-a trimis următorul material:

– Gabriel dragă, azi nu aveţi nicio şansă. CFR-ul e mult mai puternic. Azi câştigăm la Gherla şi promovăm în divizia B. Lenuţă, mai toarnă un pahar de ţuică. Viorele, dă-i bătaie că începe meciul!

Unchiul Ion de la Cluj, fratele mai mic al mamei, era o namilă de om. Cu părul tuns scurt, uşor nins pe la sprâncene, cu ochii albaştri, ca cerul senin în lunile de primăvară, cu faţa zâmbitoare şi sufletul nobil, era ceferistul perfect. Un ceferist din toate punctele de vedere. Plecat de mic de acasă la şcoala de ucenic, el ajunsese să lucreze la uzinele „16 Februarie”, imensul oraş de lângă gară, azi anesteziat de binefacerile sistemului capitalist. Mâinile puternice ale unchiului Ion erau deprinse să lupte cu motoarele „Diesel” ale locomotivelor, dar şi cu sticlele de bere „Ursus”, pe care le savura cu Viorel şi cu ceilalţi colegi, după orele de program, în berăria din podul gării, povestind despre fotbal. Dar, mai mult decât atât, palmele sale erau deprinse să aplaude jucătorii echipei CFR atunci când evoluau, fie acasă în Gruia, fie în deplasare. Şi o făcea din tot sufletul. L-am întrebat odată de ce nu merge şi la meciurile Universităţii. Mi-a răspuns scurt: Viaţa mea e în Gruia! Visa ca echipa lui dragă să se reîntoarcă, odată şi odată, pe marele bulevard al fotbalului românesc.

Oaspeţii noştrii de la Cluj se luptau cu slănina, cu ceapa, caşul şi brânza puse cu generozitate pe masă, la repezeală, de mama. Nu lipsea nici pălinca pe care tata o fierbea în fiecare an la distileriile din Bârlea, Iclod, sau, de mai departe, de la Zagra.

Ion şi Viorel veniseră cu trenul. Trenul special, format din şase vagoane, trase pe una din liniile gării gherlene şi dintr-odată liniştea patriarhală a boemului Armenopolis se risipise ca un fum. Din sute de piepturi revărsate pe bulevard izbucnise strigătul CFR! Luptă CFR! Priveam fascinat cum marea masă de oameni, încolonată disciplinat, flancată de vajnicii miliţieni locali, copleşiţi de numărul clujenilor descinşi la Gherla, se deplasa triumfal prin centrul oraşului, îndreptându-se spre stadionul din parc. O coloană imensă şi zgomotoasă şerpuia cântând. Lumea ieşea la balcoane curioasă, trecătorii se opreau să admire zecile de steaguri alb-violet care fluturau vesele în bătaia vântului de primăvară care suflă dinspre dealul Epreske, iar puţinii şoferi trăgeau politicos pe dreapta făcând loc cortegiului ceferist. Feţele „frânarilor”, mângâiate de soarele blând al lunii lui Florar, erau vesele şi încrezătoare în victoria care urma să-i readucă în lumea, ceva mai bună, a fotbalului mioritic. Aveam paisprezece ani, iubeam fotbalul şi credeam că ştiu tot despre lumea în care trăiam. Însă atunci atunci am văzut pentru prima dată o galerie adevărată. Simţeam că „16 Februarie” se închisese, că timpul se oprise în loc şi că toţi ceferiştii îşi deteră întâlnire în urbea mea. Şi nu eram departe de adevăr.

O ultimă îmbucătură şi un ultim pahar de ţuică. Tare bună…

– Să trăieşti cumnate, te salut soră. Gabriel, ţi-am zis, azi vă batem. Hai Viorel să mergem că începe meciul. Rămâneţi cu bine, dragii mei!

Desigur, CFR-ul, echipa mai bună, a câştigat cu 1-0 şi a promovat în divizia B, cu toate că gherlenii, conduşi din teren de Joldoş şi Mircea Coroi au luptat exemplar. A fost o victorie strălucită. Nu-mi amintesc ca micul stadion „Olimpia” de lângă Someşul Mic să fi fost vreodată atât de plin. Poate doar atunci când a venit Cenaclul Flacăra.

Au trecut mulţi ani de atunci, dureros de mulţi. Unchiul Ion a murit răpus de o boală nemiloasă cu doi ani înainte ca CFR-ul să revină în prima ligă. Şi-a cumpărat dinainte locul de veci în cimitirul de pe strada Crişan din Gruia. Aşa, ca să fie mai aproape de echipa lui iubită…

Plecând de la stadion după memorabila partidă cu CS Deva din 29 mai 2004, am lăsat deoparte, pentru câteva clipe, fericirea imensă şi m-am abătut pe la mormântul unchiului meu. I-am şoptit că visul i s-a împlinit, apoi mi-am şters pe furiş o lacrimă. Şi sunt sigur că m-a auzit de acolo sus, din ceruri. Acolo este şi mama mea, iar Viorel li s-a alăturat de curând.

De câte ori mă duc la meci în Gruia simt că unchiul Ion mă însoţeşte, se bucură ori suferă alături de mine. De la el am învăţat să preţuiesc mai mult viaţa şi să mă bucur de fiecare partidă de fotbal de pe „Dr. Constantin Rădulescu” ca de o mare sărbătoare. Dar, mai multe decât toate la un loc, de la unchiul Ion am învăţat să iubesc această echipă şi să fiu un suporter ceferist adevărat. CFR! Luptă CFR!

autor: radubarbier

17 comments

  1. Frumoase si emotionante amintiri, radubarbier! Dumnezeu sa-i odihneasca in vesnicie pe mama, unchiul Ion si pe toti cei dragi ai tai si sa ne tina-n viata echipa noastra draga! Hai CFR!!!

    Apreciat de 1 persoană

  2. imi amintesc si eu ziua respectiva si-mi amintesc emotia sincera din teren si din tribune. pt mine asta inseamna CFR: emotie si decenta. si-mi mai amintesc ca am fost ft aproape sa apuc un tricou aruncat de jucatori insa unul mai tanar mi-a luat-o inainte si am prins amandoi de tricou, trageam fiecare cu putere insa el apucase o bucata mai mare din tricou. bani nu aveam la mine sa-l pot tenta pe baiatul respectiv asa ca am pus la bataie telefonul din dotare – un samsung. tanarul nu s-a lasat induplecat asa ca i-am urat sa fie sanatos si l-am lasat sa se bucure de tricou si de promovare.🙂 onoare muncii grele si hai CFR!!!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Asta-i spiritul cfrist care te urmareste toata viata si-ti aduce bucuria de-a trai.Poate si de asta-n tribunele noastre s-a rarit asistenta direct proportional cu succesele echipei(a ramas doar idealistul de serviciu,in timp ce pesimistul a luat o pauza de rezultat).Dar trebuie sa speram, ca-n viata acestui club au fost momente mult mai proaste decat cel actual.
    Cat priveste meciul decisiv cu Gherla,stiam parca de un 3-1(sau 2-0)…….dar a fost intradevar o adevarata sarbatoare a cfristilor.
    Multumim Radule ca ne oferi aceste momente magice din trairile cfristului romantic autentic.

    Apreciat de 1 persoană

    • Exact, am bătut cu 2-0 la Gherla, nu uit cat trăiesc. A fost o zi de miercurea, n-a plecat trenul din gara pana n-au venit si muncitori din 16 februarie. A fost o sărbătoare mare si am fosti foarte multi.

      Apreciază

  4. Emoționant, Radubarbier! E bine să ni se aducă aminte din când în când care este adevăratul spirit ceferist, moștenit de la cei care -unii dintre ei- nu mai sunt printre noi. Cam acest mesaj ar trebui să transmitem și noi copiilor care sunt destui -din fericire- în Gruia, că va veni și vremea noastră…HAI CFR!!!

    Apreciază

  5. Dragi prieteni, sunt la munte, cu Interent prost de tot, vă spun repede doar atât: azi pe la ora 21 voi opri notarea cu oltenii și pe la 21.30 voi da drumul notării meciului de azi cu Botoșani. HAI CFR!!!

    Apreciază

  6. Îmi aduc aminte și eu de un Joldoș de la Gherla, jucam contra lui prin 80-81 pe zgura de lângă Turnul Parașutiștilor (2-2). Probabil acest Joldoș de care vorbește Radubarbier e fiul ăluia contra căruia am jucat eu. HAI CFR!!!

    Apreciază

    • Va mulțumesc tuturor pentru aprecieri. Asa este, s-a terminat 2-0 pentru CFR Cluj. La 1-0 a scapăt Joldos singur spre poarta si a ratat, apoi ceferistii au mai dat un gol chiar la final pe contraatac. Imi cer scuze pentru mica neconformitate. Kiruj, au fost doi frați Joldos, cel mare, Augustin, sau Gusti, un mijlocaș foarte talentat si longeviv ca sportiv si Cristi, fratele cel mic, care a jucat atacant. Desigur, aprecierilor voastre ma motivează sa revin cu noi materiale. No, haideți ca începe meciul de la Botosani. Hai CFR!!!!

      Apreciază

      • Mersi Radubarbier pt. precizări. Probabil am jucat contra lui Gusti, era un tip mai scund, cu părul blond şi destul de lung (dacă-mi aduc bine aminte), foarte tehnic, dar uşor supraponderal, juca cu nr. 10 sau 8, parcă. El făcea tot jocul gherlenilor, Muri al nostru era pus să-l ţină, s-au tot şicanat pe durata meciului, inclusiv amabilităţi gen „ţărane”, etc…:) HAI CFR!!!

        Apreciază

  7. Urat mod de a termina acest campionat, felul in care am ales sa tratam acest meci! Echipa in general si defensiva in mod special e varza astazi. Ce cauta Veres ala in echipa, e pe post de jalon? Cum naiba sa abordezi in felul acesta un meci care putea sa aduca in plus cateva sute de mii in contul clubului?! Pt ce-i mai menajam pe cei care nu joaca azi? Doar norocul a facut sa nu mai luam vreo 3 pana acum!

    Apreciază

      • Conducerea a considerat ca merita 300 Kilo euroi (diferenta dintre locurile 7 si 10 ) sa vada in ultima etapa cum se prezinta rezervele pentru a decide ce e de facut cu ele sezonul viitor. Pe termen lung, ar putea fi de folos daca se iau decizii bune. Si mai inseamna ceva. Inseamna ca 300 Kilo euroi nu reprezinta o suma pentru AP. Lucru imbucurator. Asta daca acest rationament e corect. Vom vedea. Am repetat postarea de la articolul precedent.

        Apreciază

  8. Prea multe schimbari in echipa de start cat si a sistemului au adus doar incertitudini si nedumerire in randul jucatorilor.De aceasta data Tony s-a inselat si este primul raspunzator pentru exprimarea echipei.Asta este nu poti sa le nimeresti totdeauna.Apoi ai avut cateva opotunitati clare de a inscrie,n-ai facut-o si s-a scris istoria partidei.Este totodata pacat pentru cei nefolositi tot campionatul si introdusi in ultima partida din campionat.Nu-i ceva care sa le confere prea mult moral in viitor.
    Si daca tot am auzit ca n-are loc Muri in echipa,aceasta partida mi-a aratat ca are din belsug…….

    Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s