Di Cano [CSMS Iași – CFR 0-1]

Meci de Cupa Ligii, competiție cu vreo 400.000 euroi mai valoroasă decât un turneu de meciuri amicale. Dar, după teribilele meciuri nule ale Naționalei, nu se cade să strâmbăm din nas. Orice meci oficial, oricât de neînsemnat, numai bine ne poate face, mai ales dacă-l și încheiem victorioși. Deplasare la Iași, unde seria de 2 înfrângeri și o victorie parcă cere echilibrarea balanței. Tribunele sunt destul de goale, semn că ieșenii preferă să citească din Eminescu și Creangă, la gura sobei.

Dican nu riscă nimic în apărare (să fim realiști, Tiago Lopes e mai periculos pentru adversari în careul lor și mai periculos pentru noi în careul nostru), dar face câteva schimbări de la mijloc în sus. Vitor Bruno – pe care caneto încerca din răsputeri să ni-l prezinte drept rezerva pe post a lui Camora – se mută pe dreapta și-l lasă pe Jakolis să privească de pe margine. Nascimento preia rolul lui A. Mureșan. Nouvier debutează pe extrema stângă, lăsată liberă momentan de Păun, ocupat să marcheze două goluri Armeniei U21. Negruț intră în locul lui Beleck, să mai pună piciorul pe minge.

CFR Cluj: Dican – Marc – Dani Coelho, Larie, L.Goian, Camora (cpt.) – Vitor Bruno, Petrucci, Nascimento, Nouvier – Negruț – Cristian Lopez.
Rezerve: Vîtcă, Țînc, Ene, Veres, Carter, Beleck.

Adversarii ne sperie cu Liviu Ganea, dar nu foarte tare. Fostul ceferist e mai benign pe teren decât pe la comisii. Poate Golubovic să apuce să ne pună probleme, înainte să se retragă din activitate.

Însă echipa din Iași nu prea arată a echipă în prima repriză, chestie care n-are de ce să ne afecteze. Ceferiștii sunt ceva mai închegați, mai obișnuiți cu sportul acesta și cu obiectul muncii. Nouvier trage la poartă încă din debutul meciului, iar Cristian Lopez, găsit singur în careul advers de centrarea lui Larie, lovește ciudat mingea cu capul și ratează cam singura ocazie mare de gol.

Comentatorul de la Dolce ar vrea să-l scalpeze pe arbitru că nu dă penalty pentru gazde, în timp ce pe mine mă roade gândul să-l scalpez pe comentator dacă nu încetează cu tâmpeniile.

Meciul destul de plictisitor (nici nu ne așteptam la ceva extraordinar) se transformă într-unul încântător în minutul 44. Nouvier găsește o scurtătură ciudată din afara cerului spre interiorul careului advers, Cristian Lopez e pe fază la recepție și trimite mingea în poartă, demonstrând că are picioare de careu mai bune decât capul. 1-0 înainte de pauză și nu văd de ce Dican n-ar fi mulțumit.

După pauză, ieșenii continuă o eternitate să fie inodori și insipizi. Nu că ne-ar deranja cu ceva.

Pentru că-i e mai dolce cu părul nescalpat, comentatorul cere un penalty și pentru clujeni, dar arbitrul nu stă să-l bage în seamă. Nu mai insistăm pe această cădere în careu, pentru că Negruț face imediat faza serii, croșetând un șir de adversari anesteziați. Centrarea nu e perfectă, dar această scenă îmi aduce aminte de Negruț cel promițător (și neaccidentat) de acum câțiva anișori. Insist să vă conving (am preluat stilul de la caneto) că ăsta-i postul care-l pune cel mai bine în valoare pe Sergiu, postul „Del Piero”.

Ultimul sfert de oră al partidei e un antrenament cu public (modest), în care CFR exersează cum să bage mai bine autobaza în „Groapă”, la un eventual scor favorabil. Deși ieșenii atacă ca disperații, iar mingea se tot plimbă prin careul nostru, reușim să păstrăm poarta goală, semn că putem câștiga și la Dinamo, dacă ne apărăm cu atenție avantajul. Însă s-ar putea să merg un pic prea departe. Hai mai întâi să conducem Dinamo la București și după aia să vorbim despre păstrarea rezultatului sau chiar mărirea avantajului pe contraatac!

Deocamdată e bine. Un meci fără abuz de ratări și cu o bună dozare a energiei (adică fără risipă). Victorie italiană în fața unei echipe conduse de un italian. Dacă ar fi lansat niște avionașe, Di Cano mi-ar fi adus aminte de Mando în seara asta. Mai mult ce vreți? Să batem Barcelona în sferturi? Mergeți la culcare!…