Analiză „27/10”

S-au disputat 10 etape din acest retur „complicat” (27 în total), cifră „suficient” de rotundă pentru a face nişte sinteze, nişte concluzii…Dacă mai este nevoie…:)

 A) jucători utilizaţi în ultimele 8 sezoane:

 

• se observă că sezonul actual este cel mai „sărac” în privinţa numărului de jucători folosiţi în campionat (măcar într-un meci, măcar 1 minut), în primele 27 de etape, respectiv doar în primele 10 etape din retur.
• în realitate cifrele ediţiei în curs ar putea fi şi mai mici, dacă Carter nu prindea cele câteva minute (în mod cu totul misterios) în meciul (la fel de misterios) cu vecinii din vale.
• „excedentul” de utilizare se constată în cele 3 sezoane din perioada 2010-2013, „risipa” cea mai mare fiind consemnată în ediţia „impară” 2010-2011 (cu 37 resp. 29 jucători, de-a dreptul incredibil, parcă am fi la rugby!). Risipa respectivă (mai exact costurile de întreţinere a acestei legiuni umflate) duc –printre altele- la situaţia de astăzi, despre care ce să mai vorbim…:)
• Dintrele sezoanele „pare” (cu titluri) cel mai raţional este primul dintre ele (2007-2008), când în primele 27 de etape s-au folosit doar 29 de jucători, explicaţia fiind atât constanţa pe banca tehnică (Andone în tot sezonul respectiv), cât şi existenţa unei concepţii de joc stabile, necesitând un număr relativ redus de jucători pentru „transpunerea ideilor” în teren.

 B) Clasamentul jucătorilor în sezonul actual (după note), după primele 27 de etape:

 

• În frunte se menţine –în continuare- Felghe (7.6), cu un avans relativ „liniştitor” faţă de Camora (7.1), care –în schimb- conduce clasamentul returului (vezi la pct. C.)
• trei jucători au medii de peste 7 (Felghe, Camora şi Deac), alţi 13 au note între 6 şi 7, restul de 11 jucători fiind evaluaţi sub nota de 6.
• Dacă aruncăm o privire la ultima coloană (aia cu eficienţa, nu mă întrebaţi cum am calculat acele procente, că nu mai ştiu nici eu…), vedem că o contribuţia decisivă consemnăm la Camora şi la Larie, apoi la Tade şi la Felghe.
• În privinţa procentului de utilizare (în aceste prime 27 de etape) conduce Larie (cu 95%), apoi vine Camora cu 94%, în ciuda problemelor medicale mai recente).
• Jucătorii trecuţi pe fond violet nu au mai jucat în retur.

 C) Clasamentul jucătorilor în sezonul actual (după note), doar în retur:

 

• În frunte îl găsim pe Camora (6,8), urmat de alţi opt jucători cu note de minim 6.0.
• 10 jucători au medii sub nota de 6, Carter având chiar 4.8 (singurul sub 5, e drept, jucând doar câteva minute cu „vălenii”).
• În privinţa eficienţei din retur, conduce tot Camora , apoi procente bunicele mai au Larie şi Jakolis (în ciuda postului inedit pe care-l ocupă în teren, bravo Antonio, în primul rând pt. sacrificiul profesional!), apoi urmează Muniru, Tade şi Carp.
• În privinţa procentului de utilizare (în aceste prime 10 etape din retur) conduce Larie şi Jakolis (cu 35%, raportul e făcut la nivelul celor 27 de etape, adică „10 din 27”), apoi vine Camora cu 34%, mai apoi îi vedem pe Carp şi pe Tade, cu câte 32%.

 O concluzie după aceste note? Poate doar atât: Respect Camora!!! Un mare caracter, un demn urmaş al lui „el capitano” Cadu, un jucător de la care nu auzi niciun reproş niciodată, care joacă cu zâmbetul pe buze (şi o face foarte bine) şi când e accidentat…Adevăratele caractere se cunosc la greu. Din acest punct de vedere, în opinia mea, Mario este foarte aproape de uşa aia care duce în salonul legendelor ceferiste, dacă nu cumva a şi intrat deja acolo!

Despre „derbiul Ardealului” (derby pe dracu…): meci foarte bun, într-adevăr, dar –parcă- nu toată lumea a dorit victoria (vorbesc de jucători, deocamdată). Tot timpul meciului mi-au venit în minte nişte amintiri dintr-un alt „secol”, jucam cu Electromureş (tot din Tg.Mureş, tot acasă), era prin 92-93, nu mai ştiu exact (Caneto oricum va face verificările de rigoare…:) ), ei trăgând pt. primul loc, noi fiind –cumva- în postura CFR-ului de astăzi (pe locul 4-5, fără obiectiv). În minutul 20 era deja 2-0 pt. noi, mijlocul nostru jucând pentru „imagine” (nişte jucători foarte buni, FZ, AA şi BD, actualmente antrenor la Tărlungeni) şi pentru transferuri „la mai bine”, în timp ce fundaşii noştrii (jucători buni şi ei, dar localnici, cu o anumită vârstă, fără presiunea să fie văzuţi de impresari…) făceau „eforturi” să pierdem meciul. S-a terminat tot 2-2, publicul a considerat –aparent justificat- că a fost cel mai bun meci al nostru din sezonul respectiv…:) Nu ştiu ce s-a întâmplat în vestiar după meciul din Gruia, dar în vestiareul „meu” din 92-93, după acel meci s-au aruncat nişte vorbe grele între mijlocaşi şi fundaşi, s-au împărţit –parcă- şi nişte pumni şi picioare…Până la urmă tot mijlocaşii au „câştigat”, au prins –într-adevăr- nişte contracte de „B” (AA ajungând chiar în prima Liga din Ungaria), fundaşii mei alegându-se cu buza umflată (şi la propriu, dar şi la figurat). Mă rog…amintiri din copilărie…:)

HAI CFR!!!