„Efectul razelor Gamma asupra anemonelor”

(adaptare a romanului cu acelaşi titlu de Paul Zindel)

 Întrebări suplimentare / colaterale tabloului:

1 – Despre care capăt al tunelului vorbim?

2 – Tocmai am ieşit din tunel, sau – din contră – doar acum intrăm?

3 – Cât de lung e tunelul (indiferent dacă tocmai am ieşit din el sau nu)?

 Răspunsuri probabile (foarte rezervate şi timide):

1 – Vorbim de acel capăt al tunelului, care se vede în imagine… 🙂

2 – Am ieşit (probabil), dar nu ştim la ce distanţă e tunelul următor… 🙂

3 – Pui multe întrebări… 🙂

 Cum arată o zi perfectă pentru un tribunist imperfect? Ei, dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe nenea Kiruj (adică pe „eu”), care a avut tocmai sâmbătă (29 martie) aniversarea zilei de căsătorie (a 28-a „tentativă” de acest gen, practic).  Dimineaţa, între 7.00 – 13.00 s-a trecut la un pic de „ore suplimentare” la birou (nu-mi place să mă duc la distracţie când am sarcini restante de rezolvat la serviciu), apoi fuga marş cu mic cu mare la munte, pentru a sărbători evenimentul aşa cum se cuvine… Preventiv, pentru orice eventualitate (victorii ale echipei/echipelor favorite), iau cu mine o cantitate suficient de mare de tărie, cine ştie, poate va fi nevoie… 🙂

 Pentru început, programul aniversar începe cu o excursie la vreo 12 km „şi mai la munte” (în junglă, practic), unde, pe o suprafaţă de câteva hectare, găseşti în martie-aprilie (chiar şi în mai) o plantă medicinală numită LEURDĂ (allium ursinum, „medvehagyma”), cu miros pătrunzător de usturoi, bună şi pe post de medicament, dar şi ca mâncare (supă, prăjitură, etc.), pur şi simplu.

 După aprox. 80 de minute de „recoltare”, consemnăm prima „victorie de etapă” importantă a acestei zile.

 Apoi vin meciurile mai grele… Serbare, etc. Nu intru în detalii. Am tras cu ochiul puţin la Espanyol-Barca şi m-am bucurat un pic pentru victoria „blaugrana”, chiar dacă nu sunt un mare fan al lor (le ţin pumnii doar din considerente „geopolitice”, lupta lor seculară cu cei de la Real seamănă în multe puncte cu „starea conflictuală CFR – 5teaua” din spaţiul mioritic…) . Apoi m-am bucurat şi de victoria celor de la Olimpia (şi gândul m-a dus la prietenii mei TGV şi Florinaccio, care în mod cert erau în culmea fericirii), m-am bucurat chiar şi pentru victoria celor de la ASA (cu nişte „petarde” ceferiste în prim plan), şi gândul m-a dus spre Nea_Silică, care în mod cert NU s-a bucurat foarte tare de victoria „bugetarilor”, că-l doare în cot de ASA, probabil… :)))

 La un moment dat evenimentele s-au „accelerat”, s-a intrat „la rupere” şi rezultatul s-a văzut / s-a auzit imediat. Câţiva urşi / lupi / căprioare (dar şi destui turişti, trecuţi prin multe războaie) speriați de balamucul montan s-au refugiat mai spre zonele alpine, jurând că nu vor reveni niciodată pe acele plaiuri blestemate… 🙂 Victoria celor de la Celta Vigo în faţa celor de la Sevilla a pus gaz pe foc (am o slăbiciune pentru galiţieni de prin anii ’90, când ani buni la rând erau o forţă a Primerei). Păi sunt suporter de rezultat, ce naiba, nu ştiaţi?

 Şi uite, cu condiţia fizică vădit „slăbită”, cu ultimele eforturi, trăgând chiar de mine (şi de cei din jur) m-am aşezat în faţa televizorului (televizoarelor?), în compania unei sticle de (…), pusă în apropiere, pentru orice eventualitate…

 Urmează cronica meciului (…), pentru detalii vezi articolul lui 07 (felicitări, Mister!).

 Ce a urmat în minutul 92, când Felice s-a băgat cu minge cu tot în plasă, nu vreau să vă povestesc. Am urlat aprox. 10 minute la „foc automat” (cu „pretini” cu tot), ăia câţiva localnici / turişti care au mai rezistat până atunci, s-au refugiat şi ei în case, au tras obloanele şi au început să mormăie nişte rugăciuni aproximative, crezând că a venit apocalipsa… 🙂

 Cu un ultim efort supraomenesc mi-am făcut „pârtie” printre „invitaţi” la PC şi după aproape 30 de minute de chin şi calvar am dat drumul softului de notare, că datoria e pe primul loc, este?

 După aia pauză… tehnică, cum se spune în baschet. Sau „fault tehnic”, dacă vreţi, cu cădere spectaculoasă în pat şi visuri erotice că CFR va termina pe locul 4… :))))

 … Despre dimineaţa care a urmat iarăşi nu vă povestesc, majoritatea tribuniştilor (oameni experimentaţi şi trecuţi prin multe) ştiu foarte bine cum e „scularea” după o victorie CFR mai specială, combinată cu o aniversare pompoasă…

 În schimb, datoria e datorie, Vă prezint succint o mini-statistică (cu cele 6 meciuri oficiale din 2014), inclusiv rezultatul notării curente:

  CONCLUZII: 

1. Au notat 36 de tribunişti, media echipei fiind de 6.2, a şasea medie în ediţia actuală de campionat. Nota maximă (8.2) s-a dat pentru Piccolo, iar cea mai mică (4.6) lui Costea.
2. În cele 6 meciuri oficiale din 2014 echipa a jucat în medie „de 5.3”, no comment.
3. Consemnăm a opta notă de peste 8 din acest sezon, obţinută de Felice. Anterioarele astfel de performanţe au fost realizate de Batin (8.4) cu Viitorul (et.4), Maah, Ogbu şi Gabio (8.7, 8.6 şi 8.2) contra oţelarilor în etapa a 10-a, iarăşi Gabio (8.3) contra nemţenilor din etapa 11, Felghe (8.5) în partida cu FC Braşov din etapa 15 şi Negruţ (8.0) contra celor de la Corona, în etapa a 23-a.
4. Felghe şi (sfântul) Maftei au jucat în toate cele 540 minute (+prelungiri) din 2014!
5. Am făcut 6 puncte în 6 etape, mai sunt 9 etape… 🙂 Vom avea 43 de puncte la final???
6. O ultimă concluzie: „vocea plină a bancomatului” poate produce descătuşiri nebănuite printre fotbalişti. „Razele Gamma” radiind dinspe bancomate au avut un efect mobilizator asupra majorităţii celor aflaţi pe teren, confirmându-se din nou (dacă mai era nevoie), că cea mai bună metodă de mobilizare este „alimentarea conturilor”. Şi – ca plan de rezervă – indicaţiile tactice presărate cu “PLM”… 🙂
7. HAI CFR!!!