Blues


 

 Blues

 

 E în istoria muzicii moderne un blues compus prin ‘47 de T Bone Walker care se numește „Call It Stormy Monday” și care mi-a sunat în minte imediat ce a început ploaia, cum altfel, de la Cluj. Și curând mi-am dat seama că acea seară de luni nu se va termina cu bine pentru noi. Nici în piesa de care amintesc aici lucrurile nu se îndreaptă. “Tuesday is just as bad”… pentru ca miercuri să devină nasoală de-a dreptul. Joi ești așa de trist și tot așa mai departe până ajungi la rugăciuni și în final, duminica, la biserică. Ăsta-i bluesul, o supărare blândă și un medicament totodată, pentru sufletul jigărit de gânduri și de munca grea.

 CFR-ul se tânguie în tăcere și bate în retragere întocmai ca o armată decimată, distrusă, ai cărei oșteni nu-și mai doresc decât să ajungă cât mai repede acasă. Deși scena ar trebui să emane un parfum eroic, în cazul de față nu se întâmplă așa. Nici lupta n-a fost luptă, nici vreun crez măreț nu și-a făcut loc pe câmpul de bătălie. Măcar de l-am fi pierdut pe archebuzierul Aitor. CFR-ul a ajuns un fel de domnul Lăzărescu, un beteag lipsit de noroc. Privește în gol, așteptând un tren care nu mai vine. Stăm și noi pe peron cu mâinile adânc vârâte în buzunare și vorbim în șoaptă. Musai să fie noapte, că o noapte în gară nu se compară cu nimic. Măcar de s-ar anunța ceva de la stație, are sau n-are întârziere, că oricum nu știm când vine, dacă vine. Trebuie să vină, că de aia e gară, de aia sunt săli de așteptare, bufet și budă. Se lasă frigul și rămânem tot mai puțini. Nu contează.

 Acum își aduc aminte „ceilalți” ce mult se bucură de nenorocirea  noastră. Rânjesc și chicotesc și-și dau coate, ies la geam și trimit bezele ca-n 45. Și acum îmi dau seama ce greu le-a fost cât timp le-am stat în gât, în stomac și ficat.  Se reped să ne bage la loc în C, să ne desființeze, să ne șteargă de pe fața pământului. Au dat la comandă coroane cu cele mai strașnice înjurături. Mii de trăznete, până și mulți de-ai noștri se pregătesc de un inevitabil, zic ei, prohod. I-am deranjat la culme pe chiriașii din capitală, au făcut bube acre, bube dulci și valuri de spumă la gură când le-am luat de sub nas faima, bănetul și cupele. Ăi din Bănie s-au ofticat, nenică, la fel de tare, că doar ei fură cei mai breji de dincolo de Ilfov, ca să nu mai zic de cel moldovean, gălbin la tricou și la muian de când ne-am băgat și noi în față. Din Timișoara și până pe litoral, mai toți ne-au aratat pumnul și disprețul lor definitiv. Lovitura promisă a sosit etapa trecută, perpendicular în perplexul nostru solar. Cei simpatici mi-au propus o emisiune pe tema: „A fost sau n-a fost reciprocitate la noi în oraș?” De parcă mai contează. Chiar dacă am fi avut un antrenor mai isteț, un om la mijloc și am mai fi pus (chiar n-ar fi fost greu) vreo 4 sau 6 puncte în dreptul nostru în clasament, tot ca o ciută hăituită am fi fost, tot ne-ar fi fost drumul presărat de capcane și tot am fi așteptat vara să vedem încotro o ia a noastră „dampflokomotive”. Căci până la vară nu cred că se vor schimba prea multe. Un punct, două și am scăpat de retrogradare. Se va decanta balastul și, cu un A1 răbdător, se va lua totul de la zero. Un nou campionat de pregătire în așteptarea unui nou-nouț an par. Cam asta e varianta cea mai echilibrată (și optimistă, e drept), una pe care cred că se vor pune șinele noii rute ceferiste. Nu știu cine o va face, dar, să nu așteptați arabi și șeici și cadâne prin tribune. Și în nici un caz șaorma la bufet. De-o cafea mai bună ar fi loc, să ne țină trează ambiția.

 Optimist e greu să fii, speranțele nu se cumpără de la chioșc laolaltă cu ziarele și țigările, dar nici să aprindem lumânări nu se cade. Urmează un meci aproape pierdut, în cel mai bun caz îl declar nul, așa că să punem un ceai de mușețel în cană, să spargem o nucă de necaz și să așteptăm. Timpul săptămânii le rezolvă pe toate.

 

 A trecut și marțea și chiar că n-a fost nimic de capul ei. Și miercuri la fel. După liniștea de dinaintea ploii de luni se scurge o nouă săptămână de liniște. Și nici de data asta nu va urma o furtună. Cel mai probabil, în miez de noapte, de la o fereastră se va auzi un blues.

 

Hakana

25 comments

  1. Frumoasă scriere, Hakana, ca şi piesa lui T Bone Walker, dealtfel. Melancolică, „ploioasă”, aşa cum suntem şi noi. Să vină oare un Deep Purple după Pandurii? HAI CFR!!!

    Apreciază

    • Ohoo, ce-ar mai merge… sper să nu fie un Soldier of Fortune, mai degrabă aș băga un Fireball la început. Oricum, dacă aș face eu playlistul înainte de meci ar fi o nebunie și Deep Purple ar fi acolo, să intre niște sânge în băieții aștia iar adversarii să intre în sperieți! CFR Rocks!

      Apreciază

  2. Referitor la tabloul ataşat articolului: oare cât va rezista poduleţul ăla sub locomotive? Indivizii ăia care stau în stânga ce aşteaptă: să se prăbuşească podul sau, dimpotrivă, să reziste? Pe vremuri de mult apuse, la căile ferate, testarea unui pod feroviar s-a făcut cu constructorul şi proiectantul podului stând sub pod când trenul-test trecea peste el…Va trece marfarul „CFR 1907” puntea (construită din vise şi suspine) între trecut şi viitor? Şi cine va (vor) sta sub punte? HAI CFR!!!

    Apreciază

  3. Fumos scris…insa tabloul zugravit de tine s-ar inscrie perfect intr-o zi de toamna..intr-un noiembrie urat…Si-acum e primavara…Hai sa mai speram un pic…ca poate,poate apare si trenul ala…

    Apreciază

  4. asa este, se bucura de necazul nostru, multi.Nu stim ce va fi si asta doare…Ar fi pacat sa dispara CFR,cu noi a fost campionatul competitiv, acum este pustiu si neinteresant…

    Apreciază

  5. Hakana citind editorialul tau foarte bine scris ma simt ca in poeziile lui Bacovia din pacate se pare ca vor veni vremuri cu ploi si cer plumburiu pentru suflarea ceferista

    Apreciază

    • Voi doi scrieți al naibii de frumos (scuze, n-am găsit un termen mai potrivit)! Știu că ce publicăm și comentăm noi pe aici nu rezolvă mare lucru/brânză, dar măcar ne mai pansăm unul altuia rănile. Te mai așteptăm pe la rubrica autori, gabig, când simți că ai ceva de spus.

      Apreciază

  6. Pentru că tot e o zi cețoasă de „toamnă”, pe linia postării lui Hakana, dați-mi voie să fac și eu o dedicație muzicală…

    „Copacul demn se-nalta in gradina mea

    Incarcat de roade si de noapte grea

    Au incercat dusmani sa-l culce la pamant si sa-l stie-ngenunchiat.

    Copacul demn se-nalta in gradina mea

    Ametit de soare, de lumina grea.

    Acest copac e trup din trupul tarii sfant

    Si-o fi vesnic pe pamant

    In gradina casei mele e copacul

    Sta de paza si la bine, si la greu,

    Simt in brate lemnul tare si-l sarut mereu

    Si copacul se transforma dintrodat’

    Sunt chiar eu!”

    link

    Apreciază

  7. Trebuie sa remarc, daca mai era nevoie, ca sunt printre „Tribunisti” f. buni editorialisti!; bravo lor, cu felicitari si cu multumiri, pt. ca reusesc sa ne mai limpezeasca mintile, sa ne mai „indulceasca amarul”si sa ne revitalizeze! Asi fi bucuros sa se implineasca cugetarea: „Nu mor caii cand vor cainii”!; Din pacate, sperantele de mai bine sunt aproape de zero( chiar, de ce s-a amanat Conferinta de presa?); cat priveste prezentaele lui Bergodi ( venit sa-si vada „italienii”) si a lui M.Rednic (venit sa-si primeasca restantele salariale), cel putin la acest moment, nu au legatura, deocamdata, cu „expedierea” lui Miri(+ Monroy), are Paszkany mult mai multe si importante treburi de rezolvat, financiare si nu numai si asta cat mai bine si repede cu putinta(daca se poate, noi vrem, in beneficiul clubului; aflam cel tarziu pe 31.03.);cat despre bloculetele de langa baza CUG sunt ale M.Ap.N., inca( va informeaza un pensionar militar) si terenul asisderea; problema se pune ,pana cand?; pt. ca nimeni de 6 luni,de cand sunt aproape finisate, nu le-a ocupat!; oare de ce?; cat priveste preluarea CFR-lui de dl. St. Gadola, asa cum rezulta din revista „Financiarul” din dec.2013 nu are forta si puterea financiara(cel putin de unul singur) sa sustina un club!( ca de preluat si eu il preiau!)

    Apreciază

  8. Nu vad ce ar putea fi rau intr-o asociere Paszkany+Gadola( sau singur) cu un emir, ori chinez?!; sa vina sa investeasca, sa „bage” bani ca nu se va supara nimeni (mai putin anticfr-istii) ?!; clubul, echipa trebuie sa „respire” prin orice mijloace financiare, altfel se „sufoca”!

    Apreciază

  9. Incredibil , va legatzi sperantele de ORICE informatie sau BARFA , nu conteaza de unde apare , la fel ca innecatul care sulfa-n pai sa-l faca salupa :O) .O mentalitate pur romaneasca , e mai usor sa „visezi” , decat sa accepti realitatea , asa cum e ea. Faceti-va o favoare si privitzi lucrurile obiectiv, prin prisma faptelor ( ca veni vorba , ce s-a schimbat asa subit in programul echipei incat s-a anulat conferintza de presa?????!!!!!! ). Have a nice weekend and , yeah , KEEP CALM .

    Apreciază

  10. Informatii proaspete ” pe surse”:Gadola presedinte,cu drept de semnatura.Se pare ca s-au platit salariile pe primele 2 luni restante( noembrie- decembrie 2013).Perspective de implicare mai consistenta a polonezilor care au cumparat Energobit-ul.

    Apreciază

  11. Doamne ajuta…si tu Arpy,sa mai putem zimbi si noi !! Nu m-am bucurat de necazul altora cum se bucura altii de necazul nostru !! Dar,roata morii se-nvirteste…cine stie ???

    Apreciază

  12. Salutare ceferisti, avem licenta pe anul viitor, iar si eu am auzit de la o „sursa” ca e chiar adevarat ca Arpi cedeaza echipa lui Gadola si unui grup de asociati. Asa ca hai cfr!!! Asteptam reconstructia din vara!!!

    Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s