După cum era de așteptat, fundașul central al deceniului 2004-2013 este cel mai important fotbalist al CFR-ului din era Paszkany-Mureșan-Cadu, portughezul clujean Cadu. Nu cred că trebuie să acordăm o prea mare importanță procentelor din graficul de mai jos. Deoarece s-a mers pe principiul „un om – un vot”, mai mult ca sigur unii dintre voi au votat pentru fundașul central de pe poziția a doua (ca să fie convinși că o să prindă 11-le ideal al deceniului), știind că oricum învingător va fi Cadu. Probabil Cadu ar fi avut un procentaj mai mare dacă nu vă ceream să-i găsiți o pereche, cu care să acopere spațiul din fața porții lui Felgueiras. Și pentru că vorbeam de pereche, Felice Piccolo este fericitul câștigător al celui de-al doilea post de fundaș central (despre Felice, într-un articol separat, poate chiar mâine).
Deși s-au scris multe despre Cadu, în continuare vă prezint și varianta mea a poveștii. Dacă unele aspecte vor fi interpretabile sau dubașe, vă invit să punem totul pe seama oboselii autorului, aterizat pe tastatură după o gardă de noapte de 12 ore.
***
Prepoveste
Motto:
– Grand father, tell me a story!
– All right, go and get your storybook.
– No, no, not one of those, a real story.
– A real story?
– Yes! Tell me about when you were a boy.
– Well, then, I shall have to take you back with me, a long way in time…
(Manowar – The Warriors Prayer)
8 iunie 2006 (ora 2.14 AM) sau 10 iunie 2006 (ora 3.12 AM) sau 14 iunie 2006 (ora 0.03 AM) sau – mă rog – acum vreo 8 ani (ora 1.24 AM)…
– Iuliule, cum să spun?… Dar ia loc, te rog, că avem multe de discutat… Deci, Iuliule, cred că a venit timpul. De fapt, sunt sigur că a venit timpul! Știi că noi am parcurs deja un drum lung și anevoios împreună ca să ajungem până aici. Numai la mama dracului n-am fost, să jucăm cu echipa mamei lui Pește, numai ca să ajungem unde am ajuns. Însă, Iuliule, cum să spun? – și bănuiesc că și tu gândești ca mine – așa n-o să ajungem nicăieri, n-o să depășim un anumit prag, cel al mediocrității, o să rămânem fraierii fraierilor din Țara Șmecherilor. Noi suntem „vinituri” în sistem. Oricâte costume și cravate ne-am trage pe noi, oricâte Ferrariuri ne-am ascunde în garaj, ăia de supt Carpați și alții ca ei tot o să ne considere „echipă ungurească” și de n-o să transferăm vreodată un Vass sau ceva de genul. Tot „ungur spurcat” o să-mi zică mie, iar tu vei fi etichetat tot ca „scroafă securistă”. Noi n-avem șanse să devenim o „echipă românească”, decât dacă vrem să ne tragă toți în piept, pe banii noștri, până ne termină nervos și de tot. Tu știi că până te-am adus eu la CFR, tu n-ai văzut vreun meci de fotbal. De abia acum începi să miroși cam cu ce se mănâncă fotbalul românesc, iar fotbalul românesc o să ne mănânce pe pâine. Jucători români de argint o să ne fie prezentați de aur și pe ei o să ni se ceară prețuri de platină. Și apoi, degeaba îl aducem noi pe „golgeterul” Frunză… parcă văd că luăm țeapă. Chihaia, Nicolae Dică, Mara, Liviu Ganea, Hora, Sepsi… numește tu oricare jucător de pe piața locală, în afară de Trică (nu știu, e ceva ce-mi place la oltean!)… la noi n-o să spargă baremul. O să avem parte de deziluzii, petarde, o să plătim salarii degeaba, o să ajungem de râsul mamei curcilor. Hai să-l luăm pe Cristi [Panin – N.A.] de exemplu. Băiat bun, muncitor. Unde mai găsim așa jucători? Jucători români! Și chiar dacă găsim, parcă ne trebuie ceva în plus, extra… ceva exotic… care să și cânte la pian, să ne ducă dincolo de o biată Cupă Intertoto. Băieții noștri, cum să spun?, sunt băieți buni, ca brazii, dar eu visez la mai mult. Visez să ajungem mai sus, să facem măcar egal pe Olimpico sau pe Old Trafford. Soluția – și cre’ că ți-ai dat seama și tu de asta – e cea pe care noi o intuiam mai demult, de fapt, că doar suntem oameni dezghețați: importul. Dacă n-avem șanse să devenim „echipă românească”, musai să devenim una internațională. Și pentru că operațiunea asta de calibru pe care o declanșăm în această noapte târzie/dimineață devreme trebuie să poarte un nume, eu zis să-i spunem…
– HEGEMONIA!
– Nu, dragă Iuliule, aia poate mai încolo… O să-i spunem simplu: NEXT LEVEL. Acum, bagă tu, te rog, DVD-ul cu jucătorii propuși din Portugalia…
Povestitorul: Și așa a debutat, la o oră mică, marea și adevărata operațiune NEXT LEVEL. CFR-ul avea să importe colonia portugheză (Cadu, Dani, Semedo etc.), urmată la scurtă distanță de armada argentiniană (Dubarbier, Culio, Fabbiani, Peralta), jucătorii celor două națiuni alcătuind rapid coloana vertebrală a CFR-ului modern, imprimându-i acestuia o patină unică în peisajul românesc, un farmec ce nu avea cum să nu stârnească invidia. Arpad Paszkany nu era un om prost, iar Iuliu Mureșan știa să tacă și să asculte.
***
Ricardo Cadú
(Ricardo Manuel Ferreira Sousa)
1981-2083
Cadu e pe făraş la CFR » Şefii vor să scape de el în iarnă! (gsp.ro, 6 noiembrie 2013)
Iuliu Mureşan pariază pe Grigoraş şi Cadu: „Nu se pune problema să plece, sunt zvonuri inventate”! (CityNews.ro, 9 decembrie 2013)
Se retrage de la CFR Cluj. „Cadu se pensionează odată cu noi”. Cât mai are de gând să joace căpitanul „vişiniilor” (ȘtirideSport.ro, 20 ianuarie 2014)
Cadu a devenit de la o vreme încoace (numai de la o vreme încoace, rețineți! – probabil de când a devenit prea român, ha, ha, ha!) un personaj controversat, părerile despre el trăgând hăis sau cea, precum titlurile articolelor de ziar de mai sus. După o vreme, părerile se vor liniști, controversele se vor calma, Cadu va termina cu fotbalul și va intra neabuziv direct în istoria clubului, drept cel mai important fotbalist al CFR-ului de la „revoluția” Paszkany încoace. Fostul portughez și actualul clujean e departe de a fi perfect și asta e bine: e unul dintre noi, latinii. N-o să-i zică nimeni Sfântul Ricardo, așa cum a fost zămislit de imaginația publicului un Sfântul Maftei, autor al unui gol salvator de campionat cu Sibiul. Cadu e departe de cele sfinte, atât în viața profesională, cât și în cea privată. În primul rând, i se pun în cârcă nenumărate înlocuiri de antrenori, deși la câte schimbări a făcut Paszkany, cele (presupuse) ale lui Cadu bat spre 0%. I se reproșează că „a luat gol” cu Petrolul în Cupă și a condus la pierderea trofeului, deși coechipierii săi n-aveau interzis la egalare sau întoarcerea scorului. Ce am scris până acum sunt doar acuze venite din propria tabără. Mai are rost să amintesc de ce epitete are parte prin presa centrală când face extracții dentare sau își trimite adversarii la groapă? Din candidat la echipa națională a României (și a fost o vreme când ar fi meritat o șansă), Cadu a devenit omul negru, care dă goluri din penalty și le aduce „ungurilor” prea multe tinichele. Mult prea multe. De câte ori dă Cadu gol și sărută sigla CFR-ului din piept, de atâtea ori se alege cu înjurături de mamă în fața televizoarelor din România.
Întotdeauna mi-a plăcut Cadu și am știut că lui trebuie să-i trec cu vederea greșelile. Mi-a plăcut jucătorul Cadu, chiar din primul sezon, când n-a reușit să se impună în formula standard. Avea 10% simpatie în plus din partea mea pentru că-l recomandase și pe Dani CFR-ului (cea mai bună pereche a lui Gabi Mureșan pe faza defensivă, în opinia mea). Mi-a plăcut și mai mult după ce a devenit titular și om de bază. Nimeni nu-l mai putea scoate din primul 11 pe Cadu, doar cu cartonaș roșu. În jurul lui Cadu s-a construit CFR-ul modern de care ziceam. Nu l-am considerat însă niciodată un căpitan de echipă tipic. Cine știe, poate influența sa de căpitan se manifestă puternic încă de la nivelul vestiarului și Ricardo nu mai trebuie să-și manifeste talentele de șef atât de vizibil pe teren. Pe gazon e mai tăcut, nu-l vezi dirijând prea mult. Iar când greșește sau echipa e în dificultate, mi se pare prea retras pentru un căpitan. Sunt multe lucruri pe care nu le știu despre Cadu, dar nu-mi fac probleme, nici nu-i nevoie. Per total, fața pozitivă a lui Cadu eclipsează fața sa nevăzută.
N-aș vrea să mă întind mai mult decât trebuie cu povestea lui Cadu, mai ales că unii o știu mai bine decât povestitorul. Aproape 200 meciuri numai în campionat pentru CFR, goluri marcate cât pentru un golgeter (și ce goluri!), niște autogoluri… măriri, decăderi și iar măriri. Puțini jucători au influențat atât de pregnant CFR-ul, cum a făcut-o Cadu. Iar dacă vorbim de vitrina cu trofee, Cadu nu are pereche. El e păstrătorul cheilor. Dacă-l recunoaștem pe Culio după cele 2 goluri de la Roma, pe Rui Pedro după cele 3 goluri contra lui Braga, cireșele de pe tort în cazul lui Cadu sunt golurile din luna mai, ani cu soț (vezi imaginile următoare):
7 mai 2008. Crainicul stadionului: „În minutul 65, 0-1. A înscris Cadu, din penalty.”
18 mai 2012 – Comentator TV: „Cadu înscrie în minutul 89 și în acest moment CFR este noua campioană a României”.
Ajuns la vârsta de 32 ani, Cadu trăiește din amintiri doar pentru că întregul CFR trăiește din amintiri. De jucat, mai poate juca vreo 2 anișori la nivel rezonabil. Poate n-o să-l mai prindă NEXT LEVEL 2 în ghete, dar nu-i sigur că pe vreunul dintre noi o să ne prindă în viața asta. Într-o mare măsură, Căpitanul e omul/simbolul trecutului glorios. Conducătorul din teren al echipei deceniului 2004-2013, deceniu apus, dar de neuitat. Simbioza dintre CFR și Cadu a fost perfectă. Probabil niciuna dintre părți nu ajungea ce a ajuns fără ajutorul celeilalte. Dacă Ricardo Cadu n-ar fi existat, CFR trebuia să inventeze unul. Pe de altă parte, fără CFR, nu-i sigur că ar fi existat un Ricardo Cadu.
Deocamdată, la CFR, numărul 20 continuă să fie numărul unu. Doar next level-ul a cam luat o pauză. Povestea continuă…
tribunacfrblog 
07, daca ajungi cu seria asta de articole la “jucatorul deceniului din echipa deceniului este …”, eu tot pe Cadu il voi vota. De departe este baubaul suprem al fotbalului romanesc din ultimul deceniu. Asta denota ca este mare, ca omul are personalitate, altfel nu s-ar fi obosit presa centrala sa-i creeze o imagine negativa. Cred ca in ultimii 5-6 ani a luat mai multe injuraturi decat Mircea si Mitica la un loc. Cu atat mai surprinzator si placut a fost complimentul primit de capitan din partea ultimului antrenor demis (de Cadu? 🙂 ), Grigoras: „Și eu am avut idei preconcepute din afară despre viața CFR-ului. Recunosc acum, după aceste luni că mă bucur că am lucrat cu ei, i-am respectat, m-au respectat. Mi-aș fi dorit mai mulți Cadu, mai mulți Felgueiras, mai mulți Camora. Am rămas impresionat de acești jucători. Mi-ar fi plcăut să am un lot cu 15 jucători de acest gen. Vă spun, nu este nimic adevărat din ce se spune despre Cadu sau despre o eventuală influență negativă a jucătorilor portughezi.„
ApreciazăApreciază
Aşa e, Caneto, pentru planul diabolic al sudiştilor (al mafiei sudiste din fotbal) fenomenul Cadu a reprezentat (şi mai reprezintă şi acum) CEL MAI MARE PERICOL!!! Cu atât mai lăudabil comportamentul „pro-CFR” sincer şi permanent al lui Ricardo, un adevărat şef de trib peste toţi care s-au mai perindat pe la echipa noastră din 2006 încoace. „El capitano”, chiar eşti unul care merită cu vârf şi îndesat o statuie la intrarea stadionului, ai creat o adevărată legendă în jurul acestei echipe „New CFR” care nu se va şterge NICIODATĂ de NIMENI!! Revenind în zilele noastre: Ricardo, ai datoria -tocmai datorită statutului tău câştigat pe merit şi pe teren- să continui lupta şi acum, să-l ajuţi pe acest Miri, care -în mod sigur vrea binele echipei (şi -prin ricoşeu- binele lui, aşa e şi corect!). Mai trebuie să pui osul şi pe teren, şi în vestiar un an (două), iar şefii CFR-ului (oricine să fie ei) trebuie să pună bazele „New new CFR” al deceniului următor prin a inventa un nou Cadu, talonat de un nou G.Mureşan, şi nu numai. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Felicitari agentule 07 pentru articol………scurt si la obiect.Ai sintetizat perfect realizarile la Cluj a acestui bau-bau portughez in ultimii 7 ani de glorie pentru noi.
Ce m-a intristat a fost reactia „suporterilor” cfristi fata de capitan………cat de usor si-au insushit retorica jurnalistilor de la „bucale” ,atacand capitanul nostru cu argumentele lor de kakao.
Dar la noi cultura fotbalistica este un zero barat.Iar distanta de la momentul in care tribunele din Gruia erau pline ,pana la imaginea dezolanta de acum ,este egala cu distanta intre agonie si extaz…….si tinde spre ZERO.Era sa generalizez si sa spun ca asa sunt suporterii nostri,cfristii,mai necopti,mai neobisnuiti cu performanta.Dar nu ,asta se-ntampla la toate echipele de la noi cand nu au rezultate.
Ce se mai dau de ceasul mortzii acum stelistii,dinamovistii sau ploiestenii cu nr de spectatori………dar uita ca nu mai departe de vreo 2,3 ani ai numarai pe degete.Javrele au fost la un meci 90……..iar multiplii stelisti vreo 1760 la un meci cu lapandurii acum vreo 4 ani.
Cutoate tanguirile de acum eu cred ca daca aveam un varf(in teren) eram mult mai aproape de primele echipe.Daca ma gandesc cum au decurs lucrurile cu g(ao)zarii din ploiesti am incredere ca echipa poate sa aiba rezultate bune in retur,nu doar jocuri promitatoare.
Poate vom putea ridica capul,iar Cadu sa fie din nou cu trofeul deasupra capului…..dar pentru asta ar trebui sa aiba un aparator adevarat langa el.Felice este in ultimele 6 luni.Pacat ca nu am reusit sa-l aducem pe Marc.
ApreciazăApreciază
O laudaţie fenomenală, caldă, cu adieri nostalgice, aşa cum ne-ai „învăţat”, Mister. Felicitări!! Şi ţie, şi lui Cadu, despre care am EXACT aceaşi părere ca şi tine. În paranteză fie spus, m-ai şi surprins un pic, am avut impresia -nu ştiu din ce cauză- că nu eşti un fan înfocat al lui „el capitano”. Interdependenţa „New CFR” – „Cadu” este absolut clară, niciuna dintre părţi nu ajungea acolo unde a ajuns. HAI CFR!!!
ApreciazăApreciază
Hear! Hear! Mersi 07!
ApreciazăApreciază
Super fain articolul …la mai multe. Pfoai ce mi sa facut chelia de gainuta cand am revazut golurile inscrise de Cadu 😀
ApreciazăApreciază
Foarte frumos domnule 07,Cadu a fost ,este si va fii un simbol pentru CFR.Marire si decaderea (speram de moment) CFR-ului sunt legate de numele lui.Este un personaj care a influentat puternic tot ce s-a intamplat la club,si de aici si antipatia unora.Un om cu caracter care nu a putut fii cumparat ,mituit si atunci a fost defaimat atacat in toate felurile,in loc sa fie respectat pentru ceea ce a facut ,nu pentru CFR ci pentru fotbalul din aceasta tara.Noroc ca nu a prea pus la suflet.Eu sper sa ramana mult si bine la CFR si urmatorul Next level sa porneasca tot cu el,fiindca merita.Cine stie,poate va fii el Ferguson al nostru.Pastrand proportiile Cadu este pentru CFR ceea ce este Gerard pentru Liverpool.Hai CFR si felicitari pentru articol.
ApreciazăApreciază
Fara indoiala, cel mai bun jucator care a jucat la noi. A iubit echipa, a luptat pentru echipa si nu a vrut sa plece dupa primul an. Un mare caracter, probabil cel mai bun strain care a evoluat in campionatul nostru, de aceea este invidiat si hulit de catre mitici. Desi trebuie sa recunosc ca in unele perioade am avut dubii in prinvinta lui, in urma celor petrecute cred ca merita sa ii ridicam o statuie la stadion, chiar si inainte de a isi incheia cariera.
ApreciazăApreciază
Eu pe Cadu sa imi fie cu iertare il compar cu taranii aia din Apuseni …De ce ? Fiindca desi isi face treaba taraneste adica foarte bine si cu tot sufletul cand ii se pune pata e in stare sa abandoneze tot si sa se ingroape pentru o vreme la crasma din sat…Iar exemple ar fi destule dar nu am sa mai revin asupra lor decat daca am sa fiu intrebat…Insa vorba lui Dinu ,Cadu ramane numarul unu pentru CFR in echipa deceniului indiferent de cati carcotasi ar incerca sa ne spuna altceva sau si mai grav sa sape sub statuia pe care pe merit dupa cativa ani de amu incolo ar trebui sa ii se ridice in Gruia…
ApreciazăApreciază
Gloria si simbolul CFR = CADU. Articolul acesta mi-ar fi placut sa-l scriu, eu, dar nu am vocatia lui „07”,bravo, excelent! Daca pana in 2008 mai „bajbaiam” in ceea ce priveste aderarea la club, in acel an ,insa, datorita rudelor, dar mai ales al jocului portughezilor si al argentinienilor, culminand cu castigarea campionatului „jos in vale”cu acel penalty transformat de CADU , atasamentul s-a transformat in devotament fata de CFR Cele 2 penaltiuri marcate de CADU impotriva „dungatilor” au fost cireasa de pe tort si rasplata suferintelor si a acuzatiilor, pe nedrept, adresate noua, dar mai ales lui CADU.( Luandu-le 8 trofee i-am ranit, umilit si cea fost mai trist si dureros le-am luat BANII!)
ApreciazăApreciază
Interesant este ca ,,,Cadu a avut nevoie de CFR in aceasi masura ca si CFR de Cadu,si cred ca de aici vine devotamentul si atasamentul capitanului fata de culori.Cadu este ceea ce este datorita CFR-ului ,si el stie acest lucru.La CFR a obtinut performante la care poate ca nu ar fii visat in Portugalia.Este adevarat (pentru Dantesc) ca a avut si momente mai putin bune,dar cine nu are,poate ca a avut si motive.Cei care l-au contestat (CFR-isti) ar trebui sa se gandeasca ca nici ei nu sunt in permanenta in cea mai buna forma ,sunt perioade mai putin faste in viata tuturor ,de ce ar fii scutit Cadu .Nu tot OM este si el?
ApreciazăApreciază