No, hai, că poate o fi iar cum o mai fost! (doar n-am ratat niciodată calificarea dintr-o semifinală de Cupa României)

No, uite cum șed lucrurile. Această primăvară a anului 2013 nu mai poate fi salvată nici de SMURD, dar, peste 30-40 ani, când se va discuta la azil despre sezonul 2012-2013, nimeni nu-şi va mai aduce aminte că nervii suporterilor ceferişti au fost gâdilaţi serios de un anume Maah, de un anume Hora, de un anume „prim 11”, că n-am reuşit să batem pe nimeni pe teren propriu sau că ne-a făcut/tras-o cu 1-3 în Gruia echipa cu un picior în nelicențiere din Turnu Severin, ci va conta doar statistica: 22 puncte în UCL, din care 10 în grupe, calificarea în premieră în primăvara europeană şi câştigarea Cupei României (gol Cadu, 11m). No, bine, la treaba asta din urmă mai avem o ţâră de muncit ca să intre în analele statisticilor. HAI CFR!

No, deci urmează pentru CFR cel mai important meci din 2013 de până acum al sezonului 2012-2013. Miza lui? Să avem parte de încă un cel mai important joc din 2013 al sezonului 2012-2013. HAI CFR!

No, așadar, diseară, miercuri, 22 mai 2013, ora 20.30, Giurgiu, transmisie TV Digisport1, Cupa României – semifinale, manşa secundă: Astra Giurgiu – CFR 1907 Cluj (în tur 0–0). HAI CFR!

No, binișor şi cam atât. Din păcate, nu am timp de un întreg articol – mai am multă muncă de muncit pentru a câștiga pâinea familiei și berea personală – dar mi-am zis să bag ceva text (la alibi), în speranţa că apare ulterior Florinaccio cu un scurt comentariu de 227 rânduri şi astfel veţi avea întregul material necesar pentru importantul meci de pe impozantul stadion – de 3.300 locuri – denumit Marin Anastasovici (nu mă întrebaţi cine a fost ăsta că stau prost la capitolul cultură generală. La fel ca și Google, de altfel, că nici el nu ştie). HAI CFR!

No, destul de bine, să mai adaug că cine câştigă meciul cu victorie (adică noi) va întâlni în finală, la 1 iunie – Ziua Copiilor Ceferiști, pe Arena Națională Bucureşti, Petrolul Ploieşti (în mare parte ex-U), care a eliminat în cealaltă semifinală Oţelul Galaţi cu 3-0 şi 1-2. În caz că se termină egal, cu goluri marcate (de la 1-1 la 41-41, nu contează), tot noi vom juca finala. La 0-0 după 90 de minute, va trebui să facem 41-41 în următoarele 30 de minute de prelungiri, ori să-i batem, ori să-i eliminăm la lovituri de departajare de la 11m (ultima executată de Cadu, cum v-am spus mai sus, dacă portughezul nostru drag rezistă fără roșu sau 2 galbene până în prelungiri). HAI CFR!

No, OK, să mai dau şi echipele probabile, cu tot cu japonezi:

Astra: Lung – Măţel, Mureşan, Youssef, Junior Morais – Yahaya, Takayuki – Enache, Tembo, Budescu – Fatai. HAI CFR! LUPTĂ, LUPTĂ CFR!

CFR: Felgueiras – Ivo Pinto, Cadu, Piccolo, Camora – Mureşan, Sare – Deac, Rui Pedro, Hora – Weldon. HAI CFR! Incredibil, se pare că putem alinia spuma calitativă din întregul lot! HAI CFR!

No, perfect de bine, să mai zic că eu nu cred în poveştile de enervat suporterii cum că obiectivul în această competiţie este ratarea participării în ediţia viitoare a Europa League. Păi, conform declaraţiilor conducerii şi a şopârlelor din presă, majoritatea jucătorilor oricum vor rata EL, deoarece vor fi disponibilizaţi (vânduţi/împrumutaţi) la sfârşitul sezonului. Şi-atunci de ce să nu bage în jeb cei 15.000 de euro cică promişi pentru câştigarea trofeului? Să câștigi atâta bănet din fotbal, fără să trebuiască să lucrezi part-time la Oriflame, nu mi se pare o sarcină nedorită. Mai ales că nu-i o misiune imposibilă, că doar nu vor juca acest meci, şi nici finala, la Cluj, ci în deplasare, unde şi-au făcut un obicei frumos și estetic să nu piardă. Apoi, nici Astra nu mai este ce-a fost în toamnă. Să nu mai spun – deși chiar vreau să spun, că mă arde să spun! – că noi, prin cele 3 Cupe câştigate în 2008, 2009 şi 2010, suntem (foşti) mari specialişti, pe când adversarii noştri n-au experienţă în aşa treburi. Şi chiar dacă am fi luat de bună declaraţia lui Pászkány cum că nu ne interesează acreala EL, de ce să nu fie omul sincer când declară: „Ne dorim mult să câştigăm Cupa României, este un trofeu pe care îl dorim în vitrină”? HAI CFR!

No, bine de tot, dacă am dat declaraţia lui Pászkány, n-ar fi frumos din partea mea să-i bag pumnul în gură lui Trică când vorbește. Aşa că: „Va fi meciul sezonului, o partidă pe viaţă şi moarte. Aşa vor şi şefii, să jucăm cu sacrificiu. Trebuie să ne mobilizăm şi să uităm ultimele rezultate”. Şi: „Jucătorii mei vor da totul pentru a ajunge în finală. E momentul adevărului pentru noi, dar sînt liniştit. I-am urmărit la antrenamente şi sînt convins că vor «muri» pe teren pentru a ne atinge obiectivul. Ne vedem în finală!” HAI CFR!

No, uluitor de bine, şi cam gata. Împreunez două deş’te şi le ţin aşa strânse să apară cel de sus (mă refer la cel pomenit pe la începutul articolului) cu esenţe esențiale despre partidă, că eu am făcut doar puțin antren de încălzire a adrenalinei. Sper într-o seară neagră pentru toți dușmanii noștri. No, ce bine ar fi! HAI CFR! DA’ HAI ODATĂ! ȘI APOI ÎNCĂ O DATĂ…

PS: Ca să nu mi se sfâșie contractul de muncă sau să ajung să nu mai am vreodată șanse să devin prim-ministru divin, recunosc din capul locului, la final, că acele „HAI CFR-uri” de încheiere de paragraf au fost plagiate cuvânt cu cuvânt (mai puțin semnele de exclamare – dânsul pune mai multe) de la maestrul Kiruj. Să fiu iertat cu clemență, iar dosarul să mi se caseze. HAI CFR!