Jucărie sau afacere?


Motto: „ADAL MURESAN O DATA SI UN MISLOCAS???? NU VEZI CA NU AVEM!!!!” – mih9

O eliminare absolut surprinzătoare din UEL şi 1,5 rezultate şi jocuri proaste din ROL au canalizat discuţiile noastre spre cât e afacere, cât e jucărie CFR-ul pentru Pászkány Árpád, cât e pentru plăcerea sa personală, cât e pentru plăcerea suporterilor? De ce nu vrea să câştige titlul decât în ani pari? De ce nu vrea Cupa României anul acesta? De ce nu vrea în UEL? De ce vrea în UCL? De ce nu a cumpărat un mijlocaş de valoare? Câţi bani a încasat? Câţi bani a cheltuit? De ce nu a cheltuit bani?

Am urmărit cu interes toate părerile expuse, dar m-am întrebat ce-ar fi dacă aş studia şi nişte lucrări de specialitate despre afacerea ori jucăria numită fotbal? Uşor de zis, greu de gugălit, am dat de mai multe ziceri ale unor oameni deştepţi şi/sau celebri, lucrări, teze de doctorat, referate, unele (de fapt, toate) interminabile şi prea academice. Am selectat, totuşi, câteva idei, pasaje, poate îmi devine mai clar cum stă treaba cu evoluţia asta ondulatorie a clubului nostru:

„Era utopiilor a dispărut. Trăim într-o societate pragmatică în care fotbalul este condamnat a fi o lume a marilor afaceri.” – César Luis Menotti (antrenorul Argentinei în perioada 1974-1982). E clar, avem primul răspuns, cel mai important: fotbalul e o afacere, cu care unii doar par că se joacă.

Fotbalul se deosebeşte de alte afaceri prin câteva aspecte:

1. activitatea depinde de deciziile unui for superior care acordă licenţe, drept de joc clubului şi jucătorilor şi supervizează funcţionarea clubului.

Care  unui for superior? Noi avem LPF-ul, FRF-ul, pe Vasile ăla cu licenţele pentru sezonul următor şi nu de mult a spus Pászkány că aşa control amănunţit şi exigent, făcut de cei de la UEFA, n-a văzut la viaţa lui.

2. activitatea se desfăşoară în lumina reflectoarelor, expusă unui mare interes public. Normal că se desfăşoară la lumina reflectoarelor, ăştia ne programează numai în nocturnă, târziu, să fii numa’ bine buimac a doua zi la serviciu.

Relaţia club – suporteri (fragment din futballmarketing.hu)

„Bărbatul şi femeia, cum ar putea să se înţeleagă când amândoi vor altceva: bărbatul femeia, iar femeia bărbatul?” – Karinthy Frigyes

Relaţia proprietar – suporteri nu de puţine ori este o sursă de conflicte. Obiectivul principal al acţionarilor unui club este realizarea de profit. Însă, atunci când investesc într-un club, achiziţionează şi un public consumator, iar acest public este greu influenţabil. Are particularităţi ce nu se pot modifica, cum ar fi loialitatea faţă de echipă, prioritatea rezultatelor, legătura emoţională, subiectivismul, în general dictează în comportament starea afectivă, mai rar raţiunea. În cazul în care strategia unui club este prost aleasă, suporterul poate deveni un balast nedorit pentru conducere. Un club axat pe vânzări de jucători poate intra în conflict cu suporterii, deoarece aceştia îsi doresc mereu cei mai buni jucători, cel mai bun joc, cele mai bune rezultate posibile. Dacă constată că se vând mereu starurile echipei, apare dezamăgirea, scade consumul, merg mai puţini la meciuri, se vând mai puţine materiale promoţionale, se interesează tot mai puţini de echipă. Afacerea poate fi viabilă, dar clubul este expus unor riscuri majore, în caz că apar perioade mai lungi în care nu se reuşeşte producerea de venituri din transferuri. Responsabilii din club, printr-o comunicare deşteaptă şi activitate de marketing, pot să convingă suporterii de justeţea strategiei alese. Cu promoţii continue şi comunicare trebuie menţinută şi susţinută loialitatea suporterilor, să se evite abuzul faţă de această loialitate, fără a face promisiuni false, fără a evita comunicarea sau a-i desconsidera. Într-o afacere în fotbal aproape orice venit are legătură cu suporterul consumator (drepturi media, drepturi comerciale, merchandise, sponsorizări, încasări din bilete). Fotbalul este pentru suporteri. Acea strategie în care suporterul nu ocupă un loc prioritar este apriori proastă, nu poate avea succes pe termen lung, contrazice orice logică economică.

3. riscul afacerii este peste medie.

Cum să nu fie riscantă afacerea dacă ţi-ai găsit să dai bani pe Hora? Cum să nu fie riscantă dacă ţi-ai pus sediul social la Cluj, departe de chermezele şi pokeraşele conducătorilor forurilor superioare?

4. obiectivele sunt de un tip aparte.

„Constat că aşteptările faţă de echipă sunt să câştige din nou totul. Este imposibil. Succesul este un premiu, nu o condamnare.” – Johan Cruyff (enorm jucător de fotbal, foarte apreciat antrenor/manager)

Aprecierea activităţii unui club de fotbal se face din trei puncte de vedere: rezultate sportive, rezultate financiare şi restul factorilor de valoare care nu pot fi incluşi în primele două categorii: imaginea, valoarea de piaţă, reputaţia etc. Punerea în prim plan a unuia sau altuia dintre aceste trei aspecte poate avea consecinţe negative asupra celorlalte două. Din moment ce, în general, îmbunătăţirea situaţiei financiare are efecte pozitive asupra celorlalte două, conducerea are tendinţa de a pune accentul pe maximalizarea profitului. În funcţie de posibilităţile clubului, trebuie găsit şi aplicat în formă continuuă un echilibru între cele trei. Din păcate rezultatele sportive nu pot fi planificate, ci doar fixate ca obiectiv. Factorii rezultatelor financiare sunt în mare aceiaşi ca în orice altă afacere: mărirea veniturilor, scăderea costurilor aferente, crearea rezervelor financiare, asigurarea lichidităţilor, obţinerea şi menţinerea licenţelor de functionare.

Finanţarea unui club de fotbal este posibilă pe două căi: externă şi/sau internă. Afacerile în fotbal sunt de regulă orientate spre finanţare internă. Sursele clasice sunt: drepturi media, încasări din bilete şi participări în competiţii, merchandising, contracte de sponsorizare şi publicitate, transferuri şi alte încasări (dobânzi, închirieri etc). (după kgk.uni-obuda.hu)

În concluzie, noi, tribuniștii, ne-am învârtit bine cu discuţiile, pe-aproape de cum scrie în lucrările teoretice, dar eu tot nu m-am lămurit cu o chestie: până la urmă, cine suportă salariul lui Bud?

0 comments

  1. Chiar daca poate nu-mi face deloc cinste ceea ce voi spune, recunosc totusi, ca la sfarsitul meciului de aseara am simtit ceea ce simte ”romanul adevarat” atunci cand se intampla sa moara capra vecinului sau. In trecut nu puteam sa concep una ca asta, dar din pacate vrajba semanata in timp de ”jurnalistii” nostri damboviteni isi arata roadele acum, caci, mai nou la meciurile Stelei ma incearca permanent acest sentiment. In trecutul nu foarte indepartat ma straduiam din rasputeri sa tin si eu cu ”stelistii mei ”, acum insa am abandonat lupta asta launtrica. Acum la meciurile stelutei stiu una si buna : sa piarda ”ai mei” si daca se poate la un scor cat mai drastic. La finalul meciului de aseara mi-am regasit si linistea interioara si daca am vreun regret, e doar acela ca infatuatii stelisti n-au incasat-o mai rau, asa cum ar fi fost just dupa ratari si dupa ceea ce s-a jucat. O spune asta un mare sustinator al tuturor echipelor noastre, in trecut chiar si al Stelei. Azi nici nu imi vine sa cred ca in urma cu doar 7 ani eram pe Lia Manoliu la acel meci cu Betis, din aceeasi faza a optimilor Europa League, sustinand echipa ros-albastra. Dar, la fel ca si Uncleben si eu sunt absolut sigur ca vina nu e totusi de partea mea, ci e de partea celor ce reusesc sa ne invrajbeasca unii cu altii. Reusesc asta din plin, prin diversele lor metode de lucru duse aproape de perfectiune, adica prin atacurile permanente la adresa clubului pe care il indragim, prin nationalismul abject pe care il promoveaza in mod sistematic, prin bucuria mult prea ostentativa a sustinatorilor acestei echipe cu un trecut mult prea patat si prin faptul ca nu stiu sa piarda campionate jucate pe teren, prin ingamfarea suporterilor acestei echipe a ceausestilor de ieri si a celor din clanul Becali de azi. Toti acestia au impresia ca lor li se cuvine absolut totul, iar noua celorlalti si mai ales noua ceferistilor, eventual doar farimiturile ce cad de la masa lor, asta in cel mai fericit caz. Bravo, Chelsea Londra !

    Apreciază

    • Vezi ca is buni si ei la ceva, „jurnalistii” damboviteni? Sa ne deschida noua, ardelenilor, ochii :))))))))) Abia astept ziua aia cand o sa ne administram singuri Transilvania, cand n-o sa mai trimitem la Bucuresti tot felul de taxe pentru ca ei sa imparta apoi banii „frateste” si sa-i redistribuie in tara.

      Apreciază

    • Nu ai fost singurul care a trait acest sentiment. La mine nu a fost atat „sa moara capra vecinului”, ca pana la urma jucatorii Stelei nu sunt vinovati pentru aberatiile bufonului si ale presei, dar m-am bucurat sincer cand Chelsea a marcat, in special la 3-1.

      Apreciază

  2. Ziaristii cei care spuneti ca invrajbesc sunt doar „mana lunga” …….autorii morali umbla camuflati cu haine de staret in apropierea locurilor sfinte,cu mainile duhnind a hoit.Cel care fugea cu punga de-un leu prin capitala sa castige bunavointa jucatorilor nu se da inlaturi de la nimic…….iar prinderea in flagrant a celor cu valiza a fost doar cireasa de pe tort.Din pacate suntem in romanika si fapta ce avea rezonanta penala pentru oier a fost transformata intro gluma de catre pastorul comisiilor federale Mitica Dragomir .
    Noi avem obiceiul ca la fiecare partida pierduta sa cautam toti factorii responsabili ,de la magazionerul Albu,trecand la Sandu Matei(care nu-i in stare sa le scoata ochii arbitrilor cu nasoiul lui),la preparatorul fizic(care nu i-a facut maratonisti) si sfarsind cu IM si AP marii dusmani ai fenomenului fotbalistic din gruia.Uitam ca in fiecare mansa jumatate din echipe pierd calificarea si nimeni (sau aproape nimeni )nu este crucificat ca la noi.Si comparatii chiar nu se pot face intre noi si marile forte din europa……nu ne putem compara cu austriecii la buget, darmite cu aia mari.Cred ca mai presus de toate astea sta orgoliul nostru nemasurat de a fi cei mai buni.Da aseara m-am simtit bine,curios de bine avand in vedere ca n-am castigat inca in acest an.Dar timpul nu este pierdut si pana luni seara nu mai este mult.
    Explicatiile sirului de rezultate nesatisfacatoare din ultima vreme(pe langa plecarile lui Sougou si Bastos,ca ceilalti 2 nu cred ca erau atat de determinanti) poate sa fie si lipsa unui obiectiv apropiat care sa le dea motivatia interioara necesara unei evolutii eficiente.Asta cu next level are ceva de fata morgana in text……….la acest „next level” gandindu-ma la o calificare intro finala de El.Pentru ca rezultatele din toamna au reprezentat un next level fata de anii trecuti.Doar ca au venit asa de repede ca n-am avut timp sa le evaluam la adevarata valoare.
    Cand citesc colegii de Tribuna vorbind in termeni tehnici de metodele pe care ar trebui sa le urmeze clubul ,imi spun ca poate au dreptate si din ignoranta nu-i cazul sa-i contrazic……..dar in acelasi timp imi aduc aminte de parcursul din toamna si realizez ca toate deplasarile noastre (cu exceptia infrangerii cu Inter) au fost terminate cu victorii…….egalul de la istanbul in conditiile date a fost o victorie.Doar in campionatul intern am mai fost arbitrati asa.Italianul a fost setat ca arbitrii nostri dragi.Al 2 lea galben usor acordat lui Aguy ,hent la Sepsi jenant si golul lor la un fault evident la Picolo.
    Cand in sfarsit antrenorul a jucat ofensiv la Milano (cum avea cerere de la suporteri) am luat-o fara sa ne dam seama ce se-ntampla.Cum zicea penalul de Mitica (de la liga) :i-am dat maimutei briciul in mana.Ne-a executat scurt si la obiect.
    Echipa in mare este aceeasi,ai lipseste doar starea de spirit si inspiratia.Mai repede sau mai tarziu v-a veni………..din pacate suntem cam depresivi si nu-i ajutam deloc

    Apreciază

    • Ei, asta e specificul mentalitatii balcanice sa vedem lucrurile ori in alb imaculat ori in negrul cel profund, uitind ca intre sunt o multime de nunate de gri. Acum e faza deprimarilor si considerarii ca managementul baga toti banii la buzunar, in Decembrie toti erau minunati si model de coeficient IQ. Si next levelul de care tot vorbeam acum 6-8 saptamini este o realitate, dar tot in tonul nuantelor de gri si nu de alb-negru. Echipa, chiar daca momentan rezultatele nu sunt multumitoare pentru nici unul dintre noi, arata mai bine ca in precedenta faza de reconstructie din vremea lui Minteuan, de la antrenor pina la jucatori. Sa ne uitam si in jurul nostru, nu exista numai echipa ‘Miorita’; un sfert din Liga 1 e in insolventa si nu stim daca vor mai primi licenta, la noi in oras echipa din parc pica in B iar noi ne spargem capul cite milioane ar fi bine sa investeasca AP…

      Apreciază

    • Ar fi bine ca lipsa unui obiectiv apropiat sa fie cauza evolutiilor mai putin convingatoare. In acest caz putem fi mai optimisti pentru meciurile ramase din cupa. Totusi, ma repet, cea mai mare problema o consider a fi acest sir de indisponibilitati (accidentari, suspendari). Dupa ce scoti din lot cativa jucatori pentru ca antrenorul a cerut un lot mai restrans in pregatiri, dupa ce s-a vorbit de imprumutul unora la Medias sau nu stiu unde, sa ajungi dupa 1-2 meciuri jucate sa rechemi jucatorii pusi deoparte si sa fii nevoit sa apelezi la juniori pentru a putea completa o foaie de joc este ghinion curat.

      Apreciază

      • „In acest caz putem fi mai optimisti pentru meciurile ramase din cupa”. Intrebarea mea este daca lotul de jucatori, cu valoarea lor, si jocul echipei in teren ne dau motive de optimism pentru cupa, acolo unde vom intalni in doua manse pe Astra Giurgiu o echipa mult mai puternica decat CFR. Locul lor in clasament, numarul de puncte si victoria lor directa in Gruia in tur ma fac sa nu am de loc motive de optimism. Ar fi chiar o minune ca CFR cu actualii jucatori si cu jocul prestat sa o elimine pe Astra si sa ajunga in finala, unde mai e nevoie si de a doua minune. Otelul deja acastigat la Cluj. Petrolul are un joc si un lot mult mai bun decat CFR. Ar fi bine ca eu sa ma insel.

        Apreciază

        • Datele statistice iti dau dreptate. Sansa noastra e data de datele meciurilor. Ca o mica remarca, dubla trebuia sa aiba loc in toamna, dar a fost reprogramata.

          Apreciază

        • In fotbal se zice ca nici un meci nu seamana cu altul. Pana la primul meci cu Astra e mai mult de o luna, multe se pot schimba, pot reveni cativa dintre accidentati, poate se imbunatateste jocul, poate vom avea un noroc chior, poate ghinion, poate apar probleme la adversar (jucatori sau joc), poate trecem la pas de ei, dupa cum se poate intampla sa pierdem ambele manse. Uite, noi am castigat la Chiajna, ei au facut 0-0, deci suntem mai buni.🙂

          Apreciază

  3. Eu fiind un newcomer intre suporterii CFR(din sezonul 2008-2009),dar un cititor al Tribunei ,imi permit cu voia voastra cateva observatii:1.am devenit suporter al acestei echipe pentru ca UTA e asa cum e,si aveam nevoie de o alternativa cel putin zonala impotriva echipelor din Bucuresti;2.nu sunt adept al conceptiei de,,fan”, in sensul taliban al cuvantului ,cu toata rivalitatea asta exacerbata dintre unele echipe,si chiar daca cu invidie,am apreciat daruirea si lupta Stelei.Am citit toate postarile si comentariile voastre de cand exista acest site,unii aduceti argumente de teorie economica,altii faceti scheme si analize tactice,nimic de spus,interesante,dar eu ca un suporter de rand,as vrea sa vad o echipa CFR care joaca fotbal spectaculos,nu chinuiala asta care dureaza de ani de zile,si nu va suparati,dar cu echipe dezmembrate din doi in doi ani ,eu nu vad nicio sansa.Noi tot timpul suntem in reconstructie(stiu exista argumente economice)antrenorul care a castigat,,decat”doua campionate este trimis la plimbare prin elegantul IM,iar la anul vom fi iarasi campioni!Sper sa fie asa,cu toate ca …Iar despre jucatori,in afara de Felgueiras,Cadu,Muresan si Bastos,plus inca vreo doi care au plecat mai demult,niciunul nu-mi da senzatia ca ar,,muri” pentru culorile clubului,ca e mandru ca-i ceferist.Daca exista doar implicare financiara,iar cea emotionala lipseste cu desavarsire,asta e,racheta iubeste rampa pana in momentul lansarii…3.Paszkanyi trebuie apreciat pentru tot ca a facut ,eu am mai spus-o,daca cineva ar reusi sa aiba astfel de performante la Arad cu UTA,noi i-am ridica o statuie langa a lui Petschovschi,dar cu ce se intampla in ultimul timp,desconsiderarea EL,jocul echipei etc,nu stiu cati suporteri va mai atrage.Dar astea-s impresii de la distanta,probabil ca voi,cei din Cluj,cunoasteti situatia mai bine!

    Apreciază

    • Bun venit levi ! Apreciez foarte mult ca esti un suporter cerebral. A-ti iubi echipa nu inseamna a nu recunoaste meritele celuilalt! Daca tot esti in Arad, am fi curiosi sa ne spui opinia ta despre jucatori CFR-ului imprumutati la UTA:in primul rind Ene, apoi Amadio si Adofo.

      Apreciază

    • Bine-ai venit printre noi, prietene din Arad ! Ne onoreaza prezenta ta si ne bucura ! Aradul , pentru mine , dupa Cluj ( precum Satu Mare ,Brasov, Sibiu, Oradea , Tg. Mures ) este casa mea (nu si Timisoara !) UTA a fost , pe vremuri (nu stiu daca le-ai prins acele vremuri ) un fel de CFR actual , dar cum spui tu , componentii lotului aratau cu totii ca sunt UT-isti… Mi-l amintesc pe Flavius Domide (flebetea mea din copilarie), Lereter, Gornea , Florian Dumitrescu , Pojony …. Apoi, fratele meu , prin ’77 , mi-a povestit de doi baieti de la voi : Coras si Dukadam..cu care s-a intalnit la lotul national de juniori… De-acum , esti fratele nostru si ne-ar bucura mult sa mai aduci aradeni pe site-ul TRIBUNACFR. Eu iti multumesc pentru apreciarea ce ne-o dai !!!!

      Apreciază

  4. @ CJ-07-CFR : Te salut, 07, ţi-am trimis prin mail un mic rezumat al sondajului ! Am oprit softul că nu au mai apărut note noi, practic s-au adunat 35 de „păreri”, apar lucruri interesante (le-am menţionat în articol). HAI CFR !!

    Apreciază

  5. Dintre toti cei care si’au dat cu parerea pe’aici, fara discutie, eu sunt cel mai nepriceput.
    Din postura asta, o sa’mi dau si eu umil cu parerea, ca sa ies in evidenta.

    N’aveti niciunul dreptate! Si vorbiti prostii cand pendulati intre afacere si / sau jucarie.
    Fotbalul e fara discutie, divertisment.
    Aseara, ma uitam cu interes la un film pe laptop, nu mai inteligent decat meciul care rula pe televizorul din planul doi, pus pe Digi, in care juca echipa noastra draga, 1907, cu cealalta echipa nascuta din fumul locomotivei, Rapid.

    De ce spun divertisment?
    Pt ca rar am avut ocazia sa atipesc si de 3 ori in aceeasi repriza, fara sa fiu deranjat de schimbarile de tonalitate ale comentatorului. Ori a comentat un mut, ori n’a avut pt ce sa ridice tonul, ocazie minunata, repet, pt un somn baban.
    Tot din cauza comentatorului, nu stiu nici daca s’a tras vreodata pe poarta, nu stiu nici macar daca au reusit mai mult de 3 pase consecutive. Altfel, sunt convins, ma trezea tipul!
    Cert este ca la terminarea meciului, m’am uitat pe saitul alora de la prosport, cautand rezultatul meciului, ca deh, la televizor rula deja altceva, avand in vedere ca m’am trezit destul de tarziu si am fost foarte multumit ca am mai castigat inca un pretios punct, in compania reputatei echipe giulestene, care altadata ne batea acasa de ne suna apa in cap.

    In aceste conditii, ma indoiesc ca Arpi bacsi priveste chestiunile astea ca afacere. Io cred ca se distreaza de minune de echipa lui de jucarie!

    Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s