UCL, ex-comuniştii de la bloc şi ardelenii


Data trecută am încercat să fac o mică „retrospectivă” a evoluției echipelor ajunse în grupele UCL din urna 4, în ultimele 5 sezoane, indiferent de ţara de provenienţă. Prezenta analiză este direcţionată pe evoluţia echipelor din fostele ţări comuniste, tot în grupele UCL, dar în ultimele 10 sezoane.

Comparaţia evoluţiei acestor echipe “lovite de soartă” (sau nu ?) cu celelalte echipe din lumea „civilizată” ne duce cu gândul şi la contextul social şi economic al ţărilor în care ele activează. Dacă înainte de căderea cortinei de fier forjat aceste ţări furnizeau principalei competiții europene la nivel de cluburi mai puţine echipe, dar cu rezultate infinit mai bune (Dinamo Kiev, Steaua Bucureşti, Steaua Roşie Belgrad etc.), trecerea la capitalismul occidental din estul sălbatic a diversificat oferta pe echipe, dar a şi mărit decalajul valoric față de restul echipelor europene. Care sunt cauzele, care sunt prognozele? Pot furniza aceste ţări ale fostului bloc comunist echipe apropiate valoric de vârfurile din occident (Barcelona, Real, Bayern, Manchester United, Milan etc.), rivale pe măsură?

Deocamdată, să vedem tabelul cu evoluția acestor echipe în ultimele 10 sezoane ale UCL (două „cincinale” capitaliste):

OBSERVAŢII:
1. Din cele 320 locuri posibile în grupe (10 sezoane x 8 grupe x 4 locuri) „proletarii” noştri şi-au adjudecat 52 locuri (16,25%), în timp ce din totalul de 2.654 puncte efectiv obţinute în grupele acestor 10 ediţii de toate echipele participante, au cules o recoltă subțire, de 261 puncte (9,83%), adică mai puţin decât rata de prezenţă.

2. Cele mai multe puncte s-au adunat în ediţia în curs de desfășurare (42 pct.), la care au fost prezente 7 echipe din blocul „ex” (CFR-ul nostru mult iubit a contribuit cu 10 puncte!). Cele mai puţine puncte s-au consemnat în ediţia 2005-2006, când cele 2 echipe estice rătăcite în competiție au reuşit un total de numai 8 puncte.

3. Ediţia 2005-2006 a fost de altfel cea mai odioasă pentru echipele din zona noastră geo-politică, cu cele mai puţine echipe prezente (2 echipe). După aceasta se simte o creştere a numărului de echipe participante, la 5-6 echipe, nivelul fiind menţinut timp de 5 sezoane. În ultimele 2 sezoane avem deja câte 7 echipe „proletare” în grupe! Aşadar, o tendinţă crescătoare, datorată în primul rând consolidării poziţiilor privilegiate ale unor echipe din fostul spaţiu sovietic (Şahtior, Dinamo Kiev, echipele din Moscova, Zenit).

4. În analitic, cele mai multe puncte într-o singură ediţie le-a acumulat Şahtior (15 pct. în 2010-2011, ocupând chiar locul 1, singurul loc fruntaș la oraș de până acum). La polul opus avem mai multe formaţii cu 0 (zero) puncte „obținute” în diferite ediții ( Levski – 2006-2007, Dinamo Kiev(!) – 2007-2008, Debrecen – 2009-2010, Dinamo Zagreb – 2011-2012). Spre bucuria noastră, CFR Cluj a evitat de fiecare dată această ruşine, adunând un total de 18 puncte (în medie 6 pct./ediție) în cele trei participări.

Din datele de mai sus am întocmit și nişte „clasamente” pe ţări şi pe echipe:

OBSERVAŢII:

1. Clasamentul pe ţări ne arată o superioritate netă a echipelor din Ucraina şi Rusia (cu câte 2, respectiv 5 echipe). România ocupă un merituos loc 3 pe scara blocului, cu 8 prezenţe (cu 4 echipe, dar CFR şi Steaua au avut câte 3 prezenţe). Și Cehia stă destul de bine, apoi vin nişte ţări cu 1-3 prezenţe.

2. Cel mai tare surprinde lipsa TOTALĂ a Poloniei (în condiţiile în care istoria ei fotbalistică este una remarcabilă)! Desigur absența echipelor din cele câteva state foste jugoslave (Slovenia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia) nu șochează, echipele din aceste regiuni nefiind în prim-plan nici pe vremea lui Tito (Iosip Broz, nu Vilanova…). Putem observa şi anemia fotbalistică a ţărilor baltice, foste sovietice. Foarte slabă „producţia pe hectar” şi în cazul Ungariei şi Bulgariei (alte două ţări cu tradiţii şi rezultate în fotbal), atât ca prezenţe, cât şi ca puncte obţinute (sau mai degrabă neobţinute).

3. Aşadar, în afara discrepanţei generale dintre echipele „capitaliste” şi cele „socialiste”, apare o ierarhizare distinctă şi în cadrul fostelor ţări comuniste. Poziţia Rusiei şi Ucrainei se explică nu doar prin suprafaţa geografică (şi populaţia) superioară celorlalte ţări, dar şi prin tradiţia unor echipe în competiţiile fotbalistice europene. Evident, vorbim de un spaţiu geopolitic în care potenţialul economic (şi implicit de susţinere a unor echipe de fotbal performante) este incomparabil mai mare decât în cazul celorlalte ţări. De altfel, această zonă a Europei produce cele mai mari schimbări la nivelul echipelor de top, modul de organizare/susţinere post-comunistă al acestor echipe variază pe un eşichier larg (echipe susţinute mascat de stat, altele de un singur miliardar etc.), din care cauză în timp apar superputeri ca Şahtior, concomitent cu „dispariţia” din circuitul european a unor branduri zonale precum Steaua Roşie Belgrad.

4. În privinţa calificărilor din grupe, remarcăm că 7 echipe din 6 ţări foste comuniste au reuşit această performanţă, ajungând în primăvara fotbalului european, fie în șaisprezecimile EL (cazul CFR-ului nostru), fie în optimile CL. În optimile CL au ajuns 4 echipe din 3 ţări, surpriza cea mai mare fiind reprezentată de Sparta Praga (locul 2 în ediţia 2003-2004).

5. În tabelul de jos vedem că doar 9 echipe din 5 ţări au fost prezente măcar de 3 ori în grupele UCL, în ultimele 10 sezoane. Ne bucură şi mai mult poziţia 5 (extrem de onorantă) a CFR-ului nostru, cu 3 prezenţe şi 18 puncte adunate. Practic, dacă ignorăm preț de câteva secunde echipele din fostul spaţiu sovietic, CFR se poate considera cea mai performantă echipă din ţările fostului bloc comunist, cel puţin în Europa de est şi în regiunea Balcanilor. Putem „decreta”, aşadar, că parte din visul lui Arpy (şi al nostru) s-a realizat, iar acum rămâne bucata cea mai grea: menţinerea la acest nivel, consolidarea fundației pentru atacarea nivelul următor.

*****

Pentru cei care n-au ațipit încă: vă promit solemn că nu mai scotocesc după nicio statistică până-n martie!

Cu respect şi prietenie, Kiruj

HAI CFR!!!

21 comments

  1. La multi ani la toti cfr-istii! Kiruj, sa traiesti:) Sunt foarte binevenite aceste articole, mai ales in perioada asta in care nu avem meciuri ale Cfr-ului:) So, keep doing what you did here:) O sa te iert pentru partea cu „n-o sa mai scotocesti nicio statistica pana-n martie”:) You’re forgiven. Poti sa continui:)

    Apreciază

    • Să (ne) trăieşti şi tu, James, ca şi toţi tribuniştii şi ceferiştii, în general !! M-am băgat în aceste prostii doar cu gândul de-a demonstra că tot aşteptând de la echipa noastră un „next-level” spectaculos”, omitem să observăm că -de fapt- am cam ajuns deja într-un next-level destul de onorant, un loc 5 printre fostele ţări comuniste (şi loc 1 în RO !) este o realizare ! O privire de ansamblu îţi arată mai real stadiul la care ai ajuns, altfel nu mai vedem pădurea din cauza copacilor…N-am insistat în articol, dar o spun acum : e mult mai uşor de ajuns la un anumit nivel („next-level”), decât să te menţii acolo, să-ţi consolidezi poziţia aia câştigată. Pentru asta trebuie -în primul rând- să fii prezent în grupele UCL, măcar din doi în doi ani (sau şi mai frecvent, dacă e posibil), pentru asta trebuie să câştigi campionatul, şi aşa mai departe. HAI CFR !!

      Apreciază

  2. Kiruj, ti-ai salvat articolul prin acel punct 5 de la sfarsit🙂 M-am speriat ca iar n-ai sa reusesti sa scoti CFR-ul pe primul loc🙂 Rusii si ucrainenii chiar nu au ce cauta in ierarhia ta, la banii lor sa-si faca clasament separat, sa se ia la tranta cu echipele seicilor, daca pot si vor🙂 Intr-adevar, este surprinzatoare comportarea foarte slaba a sarbilor, croatilor si polonezilor. La fel ca in celelalte tari fost socialiste (pe rusi si ucraineni i-am exclus o data din discutie, definitiv), nici ei nu-si pot tine jucatorii buni acasa, dar mereu au produs fotbalisti cu cautare pe piata occidentala si de aceea este curioasa lipsa macar a cate unui investitor puternic in fotbal in aceste tari, mai ales in Polonia, totusi o piata mare si tara membra a UE. Sau or fi, dar nu-s de succes ca Paszkany?🙂 P.S Este al doilea articol consecutiv in care ne vorbesti de cincinale. Prima data m-am rabdat, dar acum nu ma mai pot abtine, musai sa reamintesc bancul rasuflat in care Bula isi ia angajamentul ca va realiza planul cincinal in patru ani jumate, chiar de-ar fi sa lucre opt ani la el🙂

    Apreciază

    • Cu ruşii şi cu ucrainenii chiar n-avem ce face…În rest, scapă cine poate. Sîrbii şi restu’ din fosta Iugoslavie lucrează mai degrabă la export, echipele de tradiţie au cam pierdut contactul cu UCL, dar scot bani frumoşi din CREŞTERE şi vânzare de jucători, şi măcar îşi asigură existenţa. La polonezi cred că se simte efectul acelei curăţenii generale de-acu ‘ câţiva ani, când o întreagă caracatiţă mafioată a fost decapitată, băieţii nu şi-au revenit încă…Cehii, slovacii şi ungurii trăiesc din amintiri, economia lor nu prea le permite susţinerea unor coloşi măcar de talia Şahtiorului. Poziţia onorantă a RO (locul 3) se explică -zic eu- pe de o parte prin această luptă permanentă între CFR şi Steaua (părţile fiind obligate să bage din ce în ce mai mult să nu piardă lupta cu celălalt), dar şi contextului economico-fiscal mult mai „avantajos” (amintind de paradisele fiscale), echipe „bugetare” vopsite printr-o firmă oarecare, bunăvoinţa fiscului de-a reeşalona (şterge) datoriile unor cluburi la bugetul de stat, fotbalişti plătiţi direct din pungă, etc. Cu toate acestea (sau poate tocmai datorită lor) apare falimentul, insolvenţa, etc. Într-un context fiscal mai riguros jumătatea ligii 1 ar dispărea sau s-ar reîntoarce la un amatorism pur, despre care se vorbeşte din ce în ce mai des…HAI CFR !!

      Apreciază

    • Caneto, ai perfecta dreptate, Kiruj nu s-a luptat indeajuns sa duca CFR pe locul intai. Eu propun sa-i recomandam inca una lingurita de praf de oarba iubire CFR-ista (stiu unii care se dopeaza cu praf de iubire ovina si cand dau gol din offside zic ca nu-i adevarat, intrucat, la filmare, camera n-a gasit curba, care sa demonstreze contrariul si ca de fapt, vinovat e Beto ca a simulat la Sibiu, ori, in alte cazuri lupta din rasputeri sa ne demonstreze ca juniorii lui Molde sunt mai tari ca MU).
      Asadar o lingurita in plus pentru Kiruj. Eu, dupa ce am luat doua lingurite cu varf(din alea cu care se punea ciorba in gamela in armata) am descoperit ca daca raportam totul la anii de prezenta in prima liga a tarii de origine, CFR e de departe pe locul 1, in timp ce ovinele is pe la coada si se si delecteaza cu miasma de sub coada.
      Asadar o lingurita in plus pentru Kiruj (o lingurita de deosebita iubire pentru CFR) si-i va creste timpul alocat CFR-ului. Lopata lui de dezapezire va avea viteza de 7 ori mai mare, iar viteza de executie va creste de sapte ori cate sapte. Timpul alocat echipei va creste de 7 inmultit de nu stiu cate ori cu sapte si patosul va creste, asa incat ii va convinge pe ai nostri CFR-isi ca, jucatorii lui Inter sunt copii mici pe langa juniorii lui U, deci ii musai sa fie batuti. Dupa ce-i snopim pe aia de pe Giussepe Meatza, dopat, cum am spus, cu o lingurita in plus, Kiruj ii va convinge, pe toti atarnatorii de fotbal, ca Inter e mai tare decat orice echipa intalnita de ovine in trecut, prezent si viitor, cu asta transam orice discutie si-l putem vesnic prea mari pe Hegemonicus.

      Apreciază

  3. Caneto, Polonia este un caz aparte. Desi piata este mare, companii locale puternice care sponsorizeaza sportul cite vrei, fotbalul este un sport secundar. La Tv, in afar de pay TV cea mai populara divizie este cea de volei, maculin si feminin. Tb vazut aici ca echipa lor nationala la feminin e de top atit sportiv cit si optic🙂.
    Per total numarul sporturilor cu interes din partea publicului este mult mai mare, avind si participanti sau campioni locali gen Malysz (sarituri schi) sau Kubica (Formula 1). Si boxul profesionist are multi fani.
    In fotbal pt polonezi e mai interesant sa se uite la Premier League (cred ca au vreo 8 portari care sunt legitimati acolo) si la Bundesliga unde joaca vedetele lor. Daca ii adunam si pe polonezii cu alte buletine gen Klose, Podolski etc. avem o imagine de ansamblu.

    Apreciază

  4. Anna Baranska s-a maritat, o cheama acum Werblinska. O alegere buna, avind in vedere numele anterior (Baran= Berbec).
    Revenind la discutia noastra, in celelalte trei tari din Europa Centrala fotbalul are de asemenea concurenta serioasa. Orice copil ceh isi doreste sa ajunga in NHL si sa fie un al doilea Jaromir Jagr. Ungurii au polo ca sport national.
    In toate tarile, aceasta situatie este reflcetata in sumele din drepturile TV : in Austria se impart anual 14 mil Euro la 10 echipe. In Cehia banii sunt mai putini si se impart la 16 echipe.
    Revenind la Polonia, actualul deal de drepturi TV este de 40 mil USD pe an, la o piata dubla ca populatie si tripla ca si putere de cumparare fata de Romania. Nu ca l-as admira pe Dragomir, dar la drepturile TV chiar a obtinut un maxim comparativ cu ce este in regiune.

    Apreciază

    • În acel preţ inexplicabil de mare este inclus şi 1……spectacolul paralel al conducătorilor (pigmentat cu înjurături, ameninţări, etc. şi care de regulă depăşeşte „calitativ” meciul în sine, în alte ţări -din câte ştiu- nu se permite acel limbaj, dar asta este o altă discuţie), şi 2……comisioanele grase şi ale lui Dragomir, şi ale unor tipi de la televiziunile respective (uneori chiar şefii), avizi şi ei de-a obţine ceva „mărunţis” neimpozabil şi nedeclarabil…

      Apreciază

      • Ce spui tu este doar ceva extra, un supliment🙂 Cluburile de la noi au noroc ca drepturile tv au ajuns un mijloc in concurenta furnizorilor de servicii de televiziune, si nu a posturilor de televiziune.

        Apreciază

    • Or fi in Ungaria polo si natatia ramuri cu succes, dar tin sa te asigur ca tot fotbalul este pe locul 1 ca interes din partea publicului pasionat de sport. Uite, acum trei zile am fost la ei, am cumparat un numar din cotidianul de sport si unul dintr-un saptamanal de sport. Cam ca la noi, aprox. 50% fotbal intern, 40% fotbal international, 10% alte sporturi🙂

      Apreciază

      • OK, dar nu uita, pe lângă polo mai au handbalul (atât feminin, cât şi cel masculin), scrimă, nataţie, canotaj, chiar hocheiul, etc. Câteodată am impresia că băieţii şi-au dat seama că nu prea au şanse la fotbal (din cauza bugetului colosal), şi investesc în diferite alte ramuri de sport, cu cheltuieli incomparabil mai mici, dar cu un impact asemănător fotbalului. Fotbal, nefotbal, această direcţie poate fi considerată cea corectă (pentru o ţară mai mică, fostă comunistă) : accent pe sporturi mai puţin costisitoare (de regulă ramuri olimpice), şi -ne place sau nu- trebuie să recunoaştem că în multe astfel de ramuri ne-au luat faţa. Mă gândesc în primul rând la handbal, apoi şi la hochei, unde acu’ 30-40 de ani noi eram în div.A, iar ei în div.C (la hochei decalajele dintre divizii sunt enorme, de 10-20 de goluri). Dar asta e o altă discuţie, desigur.

        Apreciază

        • N-am uitat deloc, doar i-am raspuns lui cristi, el a amintit de polo. Eu zic in continuare ca nu-s concludente performantele din alte sporturi in stabilirea interesului major din tarile aflate in discutie. Tot fotbalul primeaza. Ce, la noi, fetele de la gimnastica n-au adus saci de medalii de la mondiale si olimpiade, si ce interes a fost? Timp de doua zile au curs bravo fetelor, ati fost minunate, apoi valea si faceti loc la alte subiecte, ne intereseaza mai mult de ce a ratat Steaua transferul lui Ozil (pentru ca s-a bagat pe fir Real Madrid).

          Apreciază

  5. Kiruj, munca ce se ascunde in spatele tabelelor tale si pentru care iti multumim, ne arata fara putinta de tagada ca investitiile si competenta sunt cele care puncteaza. In Ukraina si Rusia banul circula cu desaga asa ca nu ne miram ca nai sun si rezultate. Un timp ne-a surprins Dinamo Kiev cu antrenor si jucatori buni, ne-au surprins echipele rusesti care au convertit dolarii in performanta. Oficial s-ar putea ca estul sovietic sa fi pompat mai putini bani decat vestul european. Neoficial? Performanta adevarata si comnfirmata prin constanta a obtinut Sahtiorul. Acolo banilor s-a adaugat experienta si stiinta manageriala a lui Lucescu, o stiinta dobandita pe la Inter ori Brescia si probabil si din experienta turceasca. Si la turci si la rusi cheltuiala fara masura a fost principiu managerial. Astea fiind spuse, ajung la concluzia ce voiam sa o trag: daca langa o investitie cat de cat decenta adaugam competenta manageriala sunt posibile rezultate peste nivelul investitiei. Locul 5 in clasament ne prilejuieste constatarea ca suntem singurul club care se autofinanteaza in top cinci, suntem singurul club la care nu se vehiculeaza sume de ordinul sutelor de milioane. Interesant si important cred eu. La MULTI ANI DRAGI CFR-isti!!!

    Apreciază

  6. Salut, Căline ! Că tot ai adus aminte de lopeţile mele, să ştii că m-am uitat şi astăzi la prima repriză de la Udinese-Inter (3-0), am şi formulat nişte păreri, le-am salvat în draft, dacă zici că sunt bune de-o discuţie, pune-le te rog pe slider, că eu-s mai prostovan şi nu mă pricep…

    Apreciază

    • Kiruj un individual la multi ani si calduroase urari de bine. Dupa cum vezi am insemnat si eu ceva mai jos. Cu sliderul ma declar tolomac, ca inca n-am incercat. Incerc acum si daca ma descurc…le adaug si pe ale tale si pe ale mele. Ce am vazut mai pot dezvolta.

      Apreciază

  7. Prima repriză n-a fost animată n-a fost decat anulare reciproca la mijloc. Inter a avut o perioada de fotbal adevarat doar la inceputul reprizei secunde, pana la golul lui Antonio Di Natale, dupa care dumnezeu cu mila. Inter e o echipa care oboseste repede, o echipa care sufera la organizare defensiva (mai ales cu Cambiaso in centru in modulul 3-5-2). Zanetti e prea lent pentru a fi inchizator(Chivu joaca la fel), Pereira neadaptat (pare a nu intelege sistemul lui Stramaccioni), Juan Isus, lent, i-ar putea fi rezerva lui Piccolo dupa jocul de azi, Samuel acelasi fundas limitat si rigid pe care-l cunoastem, Jonathan un mijlocas pe care jocul nu-l indreptateste sa aspire la un tricou de titular, un jucator care cred ca nu intelege sarcinile in modulul 3-5-2, parca sunt multi care nu le inteleg. Batranii lui Inter vin din alt sistem si par a nu reusi adaptarea, par la fel de zapaciti tactic precum CFR-istii nostri sub Andone. Fara un jucator corespunzator la constructie Inter pare o echipa obosita si accesibila. Cred ca e timpul sa ne rugam sa ramana in lupta pentru CL. Daca rateaza locurile de CL, Europa League devine obiectiv pentru ei, bine motivati ne-ar putea lasa fara vise. Deocamdata cred ca avem culoarul favorabil.

    Apreciază

  8. Foarte buna analiza! Suntem buni, mai greu e sa ne mentinem si sa crestem, intradevar. Apropo de crestere, nu stiu care este strategia CFR-ului in acest sens sau daca exista vreuna, insa in opinia mea modelul poate fi FC Porto. Este evident ca nu ne putem compara cu rusii, ukrainienii sau turcii la nivel de investitii, in plus tinand cont de banii bagati, salarii de milioane – rezultatele nu sunt grozave. Nu avem nici venituri din televizari sau vanzare de bilete comparative cu echipele din vest (veniturile sunt nesemnificative din bilete, in timp ce echipele mari scot minim 1 milion de euro pe meci), de marketing nu mai vorbim. Deci singura modalitate prin care putem creste este prin vanzarea de jucatori la preturi din ce in ce mai mari. Asta presupune desigur sa cumperi jocatori mai valorosi: vinzi bine un jucator cu un salariu de 200 mii, aduci in locul sau altul pe care il platesti cu 300 de mii. Cand ajungi la 500 de mii poti sa te gandesti la participari constante in UCL cu sanse reale de a ajunge in primavara. Din aceste motive consider FC Porto modelul de urmat. Un alt lucru pt „next level” ar putea fi infiintarea celei mai puternice Academii de fotbal din regiune. Acum, cand sunt bani, este cel mai bun moment pt un astfel de proiect. Aceasta academie ar putea include copii nu doar din Romania, ci si din Africa, Asia + vecini locali. Este important sa ai o strategie, altfel risti ca in scurt timp sa cazi mult sub nivelul la care ai ajuns.

    Apreciază

    • Ai perfectă dreptate, Aline, asta-i calea de urmat. În opinia mea CFR-ul nostru a ajuns la acest nivel deosebit de onorant într-un timp record (cârcotaşii vor spune : „suspect de rapid”…), datorită în primul rând dorinţei reale a conducerii de-a obţine performanţă. În momentul de faţă este foarte important să asigurăm fundamentul acestor rezultate (adică să nu regresăm, măcar), chiar dacă ea durează 3-4-5 ani.

      Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s