Decembre

Te uită Decembre cum ninge,
Deși poftă nu ai astăzi de minge,
Dar e programată-n ogradă
O nouă etapă, ca o corvoadă.

Mai spune s-aducă jăratec,
Cu euro aer primăvăratec,
Ai noștri mânji să-l mănânce,
Și peste nemțeni apoi să se-arunce.

Îți mână fotoliul spre sobă,
Șă-ți vezi mai călduț acest lot de probă,
Vădind că acesta e chinul său,
Când se-nzăpezesc prea tare-n Ceahlău.

Mai trage-ți un rând de izmene,
Pe margine s-au biruit mari troiene,
Cinstește ordinea, clubul, blazonul,
Și fă doar ca el: domină gazonul!

În gânduri persistă un vis de mister,
Cu mândra victorie de la Manchester,
În frig, te trezești brutal pe teren,
Căci în campionat persistă chinul peren.

Ce cald ar putea fi în Gruia,
Invingi mult prea greu și spui ”Aleluia”,
Și tremuri de frig, de emoție, de tot,
Nu poti să pricepi ce se-ntâmplă în lot.

Degeaba-l prepari precum ceaiul,
Pui Pedro, Deac și-Aguirregaray-ul,
Căci compoziția este cam apă chioară,
Ce-n gust nu arată deloc primăvară.

Îți vine ades să zici leru-i ler,
Văzând pe Felice gafând prea mizer,
Sau pe Kapetanos agil cât un sloi,
Ratând pân’ la gol, trei faze șiroi…

Mai soarbe prelung capucino,
Poate se prinde-n sfârșit Celestino,
Ce-i jocul de pase, ce-i stilul ocoș,
S-aducă și el aportul, măcar precum Vass.

Dezgheață de poți și pe Hora
De nu, schimbă-l grăbit cu Camora,
Cum Sergio face a mia oară,
Condimentând jocul cu scortișoară.

Privește UEFA pe hartă,
În timp ce la noi nemțeni vin la poartă
Da-i mătură și-i ia pe făraș,
Eroul nost’ Felgueiras.

Contemplă prelung a visare,
Și-o minge prielnică-ţi poate tot sare,
Cu un gol în față tihniți sunt, le place,
Deci zac liniștiți, pe blănuri, în pace.

E ziuă, dar ce întuneric,
Se lasă subit din golul feeric
Al celui ce ”gol” îți vine să-i zici,
Pe numele său sârb de GOLubovici.

La scorul acesta ca un covrig
Noi descoperim mirați că e frig,
Echipa din nou se cabrează toată,
Doar Pedro, mai calm, dă la lopată.

El face-apoi slalom, el face tumbe,
Și scoate penalty mai de niciunde,
Făcând el poteca, nu trece un veac,
Pân’ ce-n sfrârșit marchează Deac.

Te culcă visând la mult soare,
Precum tușierul turbat din ninsoare
Care la goluri, la orice raid,
Ridică fanionul în semn de off-side.

Stai și citește la-a sobei gură
Și-aruncă în foc presa cu ură,
Iar pe-ecrane să vezi vijelia,
Mass-media de sport livrând comedia.

Te uită, zăpada-i cât gardul,
Repară echipa cu cardul și fardul,
Și asta iute, făr’ de zăbavă,
Că-n Europa mai vrem ispravă!

Eu nu mai vreau jocuri acasă,
Potop e-napoi și-nainte şi-apasă,
Te uită Decembre cum ninge,
Nu râde… ci dă tare-n minge!

Autor: Albusibiu