Avem antrenor de păstrat și jucători de dat pe gratis

După concentrarea de pe Old Trafford, greu de așteptat concentrare maximă în acest meci cu o formulă inedită, nici cal nici măgar, nici titulari nici rezerve. Paulo Sergio, în dorința de a odihni pe cât se poate jucători pentru confruntarea crucială din semifinala Cupei, încearcă marea cu degetul, folosind un prim 11 inedit, în care remarcăm cu bucurie și speranță revenirea lui Ciprian Deac. (Felgueiras – Aguirregaray, Maftei, Piccolo, Sepsi – Vass, Celestino – Hora, Rui Pedro, Deac – Kapetanos).

Începutul de meci e dominat de frig și de câteva combinații în banda dreaptă, loc unde lucrurile par a merge, spre deosebire de partea stângă, unde Hora și Sepsi nu par capabili să producă faze notabile. Cu închizători subțiri, Vass încă incapabil să alerge și Celestino lent, CFR domină jocul, dar pare o echipă vulnerabilă când nu are mingea.

Minutul 20 aduce golul, după o pătrundere a lui Deac până pe linia de fund, urmată de o excelentă pasă în spate la Rui Pedro, care plasează elegant balonul lângă bara din dreapta lui Miron, dovedind stofă de fotbalist veritabil. Așadar vom pune în dreptul lui un gol, o pasă de gol și un penalty, descoperind din nou, după meciul cu Braga, că avem un jucător providențial în ograda proprie, un jucător care a avut nevoie de sosirea lui Paulo Sergio pentru a fi distribuit în rolul care să însemne o veritabilă explozie valorică.

Gol anulat în minutul 45 la Kapetanos la o excelentă pasă a lui Aguirregaray, de același arbitru care interzice și nemțenilor un gol în condiții aproape similare.

Schimbare după pauză: iese inutilul Hora, înlocuit fiind cu Camora, rămâne în teren în schimb la fel de inutilul Sepsi. Schimbarea avea să aducă o altă dinamică pe partea stângă. Cealaltă schimbare, Mureșan în locul lui Celestino, nu schimbă cu nimic jocul, e posibil ca oboseala să-l fi făcut pe Gabi mai puțin eficient. În schimb, intrarea lui Bjelanovic în locul lui Rui Pedro (un gest prin care Paulo Sergio îi permite acestuia să culeagă uralele publicului după un meci excelent), era cât pe ce să aducă golul 4. E posibil ca în unele meciuri, după ce se rezolvă total problemele la costrucție, să fie o soluție eficientă utilizarea simultană a celor două vârfuri.

Meteahna principală a lui Rui Pedro, simularea, era cât pe ce să însemne 1-2 la faza în care Onciu alege șutul peste de la 20 de metri, în locul pasei care l-ar fi lăsat în poziţie ideală pe Constantinescu. Faza e urmată de un atac care se soldează cu un 11 m, în urma unui fault comis asupra aceluiași Rui Pedro. Deac execută și înscrie cu sigurantă. Ce și-ar fi putut dori mai mult decât revenirea cu gol și pasă de gol? Repriza secundă, mai ales pe finalul ei, ne arată un jucător fără ritm, un jucător la care se simte încă absența de 3 luni. E de lăudat și de remarcat plusul de disciplină în joc manifestat de Deac, cum lăudabilă rămâne cunoscuta-i disponibilitate la efort.

Ocazii multe, ocazii ratate nonșalant, campionul lor Kapetanos, grecul vrea, încearcă să fie prezent în faze, în joc, aleargă, dar, spre deosebire de perioada în care dădea goluri cu toate părțile corpului, azi nu-i iese nimic, nici măcar pasele simple. Nu e ziua lui, nu e momentul lui și e păcat, grecul are nevoie de o reușită pentru a-și intra în mână. Minutul 85 i-o aduce, la o acțiune la care Kapetanos a fost și la originea fazei și la capătul ei, într-un spectaculos un-doi cu excelentul Rui Pedro. Portughezul a fost azi jucătorul dorit de mulți tribuniști, acel jucător de creație.

Golul 2 al nemțenilor vine să ni-l arate pe Maftei care pare a avea un singur rol, acela de purtător de banderolă. Probabil a fost și nevoie de acest gol pentru a convinge conducerea că e iminentă nevoie de un fundaș central. Sperăm că IM va ințelege că e insuficient Piccolo și un Cadu parcă în scădere de formă. Ce am văzut la Maftei nu se poate numi greșeală, ci indolență. La fel de reușită și prestația celor doi închizători, care au pierdut mijlocul. Prestația subțire a acestora a dat spectaculozitate meciului. Lenți și fără suflu, cei doi au dat prilej Ceahlăului să ofere o replică viguroasă, cu multe acțiuni de poartă.

Aguirregaray, Piccolo, Deac, Rui Pedro, Kapetanos sunt remarcații serii, sunt jucătorii care merită, care ne dorim să rămână și în sezonul viitor. Evident, am văzut și petarde care ar putea fi un real câștig pentru club dacă ar înceta să mai încaseze drepturi bănești. La primii enumerați se adaugă Felgueiras, Camora și Mureșan (fără să strălucească). Ceilalți, cei ce n-au suportat călătoria cu avionul în Anglia, ne-au arătat cu prisosință că un meci văzut la televizor te obosește mai tare. Oare când și cum vom scăpa de obosiți? Alături de ei, remarci i se cuvin și antrenorului, care, încet, încet, descâlcește jocul și găsește soluții pentru ca echipa să controleze jocul, să aibă posesie, să recupereze rapid. Am văzut o echipă scurtă, eficientă, chiar dacă în multe faze s-a simțit prea multă relaxare. Chiar și în formule cu multe petice e remarcabil că se simte apariția modulelor funcționale, module eficiente în ambele faze. Fără a fi fost un joc strălucit, meciul de astăzi ne arată un CFR care poate câștiga toate meciurile până la finalul campionatul. Dacă o va face, dacă jucătorii vor fi dispuși la efort pentru asta, atunci cu certitudine sezonul următor vom fi din nou favoriții principali la titlu, indiferent de jocurile de culise. E bine că în sfârșit avem antrenor.