Tabelul periodic al lui Kiruj (ce mai zic notele…)

Vă rugăm să accesați următorul link, pentru a vizualiza tabelul întocmit în Excel, cu mediile notelor acordate până acum jucătorilor CFR-ului de către vizitatorii „Tribunei”:

NOTE

************

Până la meciul cu „stegarii” mai avem vreo două zile, aşa că m-am gândit să fac o mică analiză a datelor din tabelul centralizator al notelor acordate jucătorilor ceferiști, nu de-alta, dar dacă tot notăm ca nişte profesori rătăciţi în fotbal, măcar să vedem şi o finalitate a acţiunii. Totodată, acest articol se doreşte a fi (şi) o provocare orientată către prietenii mei de pe „Tribuna” de a trage nişte concluzii. Practic, putem deveni pentru o scurtă perioadă un fel de antrenori/manageri care prelucrează nişte date statistice şi iau anumite decizii în consecinţă. Momentul este şi mai potrivit, zic eu, dacă ţinem cont că perioada analizată se suprapune  cu „dominaţia lui Ando”.

Vă reamintesc că tabelul Excel are 4 foi de lucru („sheet”-uri): prima dintre ele („note total 3 competiţii”) reprezintă o sinteză a principalelor date aferente celor 3 competiţii, iar celelalte prezintă notele detaliate pe etape, pe jocuri concrete. Bineînțeles, tabelul este în întregime protejat (toate foile de lucru), pentru a nu permite „adversarilor” (dar şi colegilor neiniţiaţi) să altereze datele şi formulele de calcul. În afara statisticilor rezultate din note, tabelul ne oferă şi gradul de utilizare al jucătorilor (minute jucate), cât şi un indicator privind contribuţia jucătorilor la punctele obţinute de echipă. Situaţia e aproape la zi (nu conţine datele ultimului meci din Cupă, cel cu Botoşani, 2-0 ptentru CFR).

Deoarece nu am o experienţă foarte mare în a „extrage” în mod ordonat concluzii din astfel de tabele, voi enumera nişte impresii şi păreri „la cald”, care mi-au venit în mod empiric, parcurgând tabelul. Cu scuzele de rigoare, iată-le:

• Cele mai multe note (129) s-au acordat chiar în prima partidă notată în timp real (este vorba de partida din etapa 9, cu Pandurii). Ulterior „elanul didactic” a mai scăzut, în cazul notărilor aferente unor meciuri retroactive s-au consemnat şi doar 8-9 useri care au acordat note.
• În privinţa gradului de utilizare se observă că din lotul de 37 jucători (aici l-am inclus şi pe Edimar, care a jucat câteva meciuri, pe urmă a fost împrumutat), doar 23 au fost folosiţi efectiv în cele 3 competiţii, restul de 14 jucători (aprox. 38%) nu au jucat deloc! Un procentaj foarte mare al „resurselor neutilizate” (datorat în primul rând numărului total de jucători exagerat de mare – 37), care – în mod normal – ar trebui să fie undeva pe la 15%. Această supradimensionare conduce în mod automat la fonduri cheltuite absolut ineficient. În condiţiile utilizării celor 23 de jucători, în mod normal lotul ar trebui să fie de aprox. 27 jucători. Rezultă că cei 10 jucători peste acest plafon sunt practic plătiţi absolut degeaba, însemnând o pierdere efectivă de cca. 100.000 euro (10 jucători x 10.000 euro pe lună, în medie), adică aprox. 1.200.000 euro pe sezon!!
• În analitic, gradul de utilizare al jucătorilor pe competiţii concrete diferă destul de mult: 22/37 (60%) în campionat, 13/37 (35%) în Cupă (e drept, într-un singur meci analizat!) şi 18/37 (49%) în UEFA CL. Practic, în cele 7 partide din CL s-a folosit doar o jumătate din lot, ducându-ne cu gândul că cei din restul de jumătate nu au întrunit condiţiile de valoare impuse de această competiţie foarte dificilă.
• Un lucru interesant este că, per global, doar 6 jucători/23 utilizaţi (adică 26%) au avut un grad de utilizare de peste 70% (Bastos, Kapetanos, Felgueiras, Cadu, Pinto şi Camora), cifrele confirmând „bănuielile” noastre că cei şase sunt absolut indispensabili CFR-ului actual. Alt aspect interesant: în CL, dintre cei 18 jucători utilizaţi, 7 (39% – cei 6 de mai sus + Rada) au un grad de utilizare mai mare de 70%, adică putem vorbi de o echipă CFR -CL mult mai constantă, iar 4 dintre cei 7 au un grad de utilizare de chiar 100% – practic au jucat toate minutele din toate cele 7 partide (Felgueiras, Cadu, Pinto şi Camora – poate nu întâmplător, „blocul defensiv”).
• Este interesant să aruncăm o privire asupra notelor obţinute de cei 6 utilizaţi per global în mai mult de 70% din timpul total al celor 21 de meciuri disputate (13 – campionat, 1 – Cupă şi 7 – CL). Notele medii ale celor 6 se află în intervalul 6.2–6.9 (între Cadu şi Felgueiras). Printre cei care nu au atins pragul de 70% la grad de utilizare (dar au note medii mari) îi avem pe Godemeche, Ronny şi Sougou, ultimii 2 neavând un grad de utilizare ridicat în primul rând din motive de sănătate.
• Aceeaşi comparaţie „grad de utilizare ß à note medii” în CL este şi mai şi: „cei 7 magnifici” (utilizaţi cu peste 70% din timp) au şi note foarte mari: între 7.0 şi 7.4, cu excepţia lui Rada, care are 6.4, (la el, gradul ridicat de utilizare se explică în primul rând din cauza acelei situaţii absolut ridicole cu suspendarea lui Piccolo şi Maftei).
• Prin comparaţia minutelor jucate cu notele obţinute, trecem de fapt la analiza de bază, la obiectul „muncii noastre”, cum ar veni. La global, observăm că notele medii ale celor 23 de jucători utilizaţi în toate competiţiile se află în intervalul 5.0–6.9 (cu Hora la minim şi Sougou+Felgueiras la maxim), rezultând o „plajă de notare” de 1.9 puncte, destul de compactă, „scurtă” (cum ar trebui să arate şi echipa pe teren…).
• În campionat, notele celor 22 de jucători utilizaţi se află în intervalul 5.0–6.8 (Bjelanovic şi Aguirregaray la extreme), o plajă şi mai scurtă, de doar 1.8 puncte, în timp ce în CL, cei 18 jucători utilizaţi sunt notaţi în intervalul 5.9–7.8 (cu Nicoară şi cu Piccolo la cele două extreme; e drept, cu Piccolo întro singură partidă, cea cu Galata, când a prins şi echipa etapei CL), o plajă la fel de scurtă (de 1.9 puncte), dar situată cu un „etaj” valoric mai sus.
• Nota medie a echipei în acest minisezon (însemnând media notelor-medii ale jucătoriilor) este de 6.2 (5.9 în campionat, 6.0 în acel meci de Cupă şi 6.8 în CL). Media este stricată evident de media campionatului, unde echipa a avut nişte evoluţii oscilante, pe le ştim cu toţii.
• În analitic, uitându-ne în foaia „note-campionat”, observăm că nota medie a echipei (ca media notelor într-o anumită partidă) variază între 4.4 (cu Viitorul, et.13) şi 6.8 (cu Vaslui, dar şi cu Gloria), adică echipa a „prestat” pe o plajă de 2.4 puncte, mai largă ca plaja mediilor jucătorilor. Tot în analitic, văzând foaia „note-CL”, observăm că echipa a evoluat între 6.0 (în meciul cu Man Utd) şi 7.4 (cu Braga), plajă doar de 1.4 puncte, adică o evoluţie constantă, relativ bună, exprimată şi în rezultatele obţinute.
• Să trecem la analiza notelor concrete date jucătorilor în diferite partide jucate în diferite competiţii. În campionat (foaia „note-campionat”) notele concrete variază între 4.0 (Sepsi, cu Viitorul) şi 8.3 (Sougou, cu Gloria), plaja de variaţie fiind de 4.3 puncte (oarecum de înţeles lărgimea ei), în timp ce în CL (foaia „note-CL”) vedem note concrete situate pe o plajă de 4.1 puncte, între 4.8 (Nicoară cu Galata, dar şi Felgueiras cu Man Utd) şi 9.1 (!!!), notă acordată lui Bastos la Braga. În apropiere s-au aflat şi Sougou (9.0 cu Basel în deplasare) şi acelaşi Felgueiras (înger şi demon?), notat cu 8.9 tot la Braga.
• Câteva vorbe despre indicatorul „contribuţia jucătorului la punctele obţinute de echipă”. Însumăm aici punctele obţinute de echipă în fiecare partidă în care jucătorul respectiv a jucat măcar 1 minut (este un indicator la care mai trebuie să lucrez, să ţin cont şi de nota dată jucătorului la acel meci şi de minutele jucate). Vorbim despre ultimele coloane (pe fond maro) din foaia „note-total 3 competiţii”. Per global, în cele 21 de partide analizate (cu 63 puncte pe masă), echipa a obţinut 38 puncte, adică s-au cules doar 60% din recolta maxim posibilă. Acest procentaj prezintă variaţii la fel de mari pe competiţii în parte: în campionat vorbim de o recoltă de 49% (19 puncte obţinute în raport cu cele 39 maxim posibile), în Cupă de 100% (3/3, irelevant, totuşi, e vorba de un singur meci), iar în CL raportul este mult mai bun, 76% (16 puncte obținute/21 posibile) – îmbucurător, vorbim totuşi de cea mai galonată competiţie de fotbal din lume!
• Pe jucători, situaţia se prezintă astfel: per global, contribuţia jucătorilor la punctele obţinute de echipă (vezi definiţia indicatorului mai sus) variază între 2 pct. (Stăncioiu) şi 35 pct. (Ivo Pinto), ceea ce, raportat la totalul de 63 de puncte puse pe masă în perioada de referinţă, înseamnă o contribuţie procentuală de 3% și respectiv 55%. Contribuţii bune au şi Felgueiras (33 pct., 53%), Kapetanos şi Bastos (câte 32 pct., adică 51%). Aceeaşi analiză, făcută în campionat, se prezintă astfel: între 2 pct. (Stăncioiu) şi 19 pct. (Ivo Pinto), procentual între 10% şi 100%. În CL avem între 1 pct. (Piccolo, 6%) şi 16 pct. (Bastos, Kapetanos, Felgueiras, Camora şi Ivo Pinto, fiecare cu 100%).

Desigur, ar fi multe alte aspecte de analizat, probabil şi tabelul va fi supus unor „retehnologizări” pe parcurs. Cât timp scriam aceste rânduri mi-am şi trasat nişte sarcini imediate: ca o replică la indicatorul „contribuţia jucătorilor la punctele obţinute de echipă”, voi construi un alt indicator, numit „contribuţia jucătorilor la punctele pierdute de echipă”, şi voi încerca să inventez o formulă magică care să prezinte „eficienţa jucătorului în realizarea obiectivelor echipei” (în fond, pentru asta tot muncim pe rupte, nu-i aşa?), unde voi ţine cont la fiecare jucător atât de minutele jucate pe meciuri, cât şi de notele obţinute în aceste partide şi de punctele obţinute de echipă în aceleaşi partide. Voi avea nevoie de timp, şi de palincă – probabil – , dar vine iarna şi le rezolvă pe toate!

Mulțumesc pentru atenție celui/celor care au ajuns până la final! 🙂 HAI CFR !!!!!!