O după-masă în Regie


Cronică-reportaj, de la fața locului, realizată de la Ssk ISt:

Am așteptat 6 luni să văd din nou live echipa mea. Dacă la Cluj n-am putut ajunge la vreun meci în ultima vreme, din fericire am reușit asta în Regie. Vremea extraordinară, parcursul bun al CFR-ului (nu și jocul, dar e pe primul loc, suntem neînvinși în retur și, în plus, asta se vrea o „analiză” optimistă), Sportul la fel, într-o formă bună, dorința mare de a vedea CFRul, toate acestea anunțau că va fi o după-masă, dacă nu neapărat de neuitat, atunci, în orice caz, plăcută.

Stadionul fiind amplasat lângă căminele studențești, străzile din jurul „arenei” erau pline de tineri, unii se pregăteau la ore, alții la meci, iar restul doar… stăteau. Viața de student …”De la 1 Martie nu mai aveți voie să intrați cu semințe!”, primesc informația la poarta de la stewarzi. Nici nu aveam semințe; era un pachet de batiste în buzunarul meu. Eee, dar ce știu ei?, noi la Cluj ne-am civilizat demult și suntem obișnuiți cu asta. Favoriții noștri erau deja la încălzire când am intrat eu. Pfuu, ce bine m-am simțit când i-am văzut pe Beto, pe Kape, pe Piccolo, pe Bastos, pe toți! Făceam pozele una după alta. Încă nu era multă lume, puteam aștepta liniștit. Între timp a ajuns și galeria noastră, alcătuită din nu foarte mulți, dar e de apreciat că suporterii au venit, că au bătut atâta drum.

Să sărim câteva trepte în timp, pentru că nimic important nu s-a întâmplat până la începerea partidei. Poate doar faptul că am avut ocazia să mă conving, din nou, că fetele din București sunt frumoase (nu că ardelencele nu ar fi frumoase și ele), dar nu sunt foarte pasionate de fotbal, cel puțin nu de Sportul Studențesc. Cred că unele au venit să se bronzeze, altele au fost aduse de prietenii lor, să își etaleze „gagica”.

A început și meciul, eram puțin supărat că nu joacă Bastos, favoritul meu, dar am sperat că va intra și el după pauză. Sincer, la început, am crezut că gazdele nu au galerie. Până să înceapă meciul, nici un sunet nu au scos. Își încurajau frumos favoriții după lovitura de începere, dar apoi, din prima au început cu „CFR, m… CFR!”. Când s-au plictisit, a urmat celebrul „afară cu ungurii din țară”. Mă gândeam că sunt deja imun la jignirile de genul ăsta. Dar nu și când e vorba de echipa mea! E greu să rezisti ascultând cum echipa ta de suflet e jignită și făcută în tot felul. În plus, am stat lângă niște „suporteri” ai Sportului care nu prea știau ce-i ăla fotbal. Atâtea prostii, comentarii aiurea (bineînțeles, despre ai noștri sau despre maniera de arbitraj pro-CFR). Extrem de greu să nu te revolți… ”Cunoscători”, nevoie-mare. Zicea unul dintre ei că „Vai, fii atent, ce periculos e Peralta ăsta, ce bine joacă!” De fapt era Rui Pedro… Abia am putut să-mi stăpânesc sentimentele când au ratat băieții o pasă sau când Colțescu a dat lovitură liberă aiurea pentru Sportul. Iar, invers, când ei erau nervoși, eu am zâmbit pe sub mustață. Eu, singurul ceferist din tribună…

Ne-am amuzat cu toții când crainicul stadionului a anunțat în pauză că este interzisă intrarea în stadion cu arme! Și prostia poate fi o armă… Eliminarea lui Lung în repriza a 2-a a stârnit furia fără margini a suporterilor, dar a adus bucurie pentru mine. Mă gândeam că meciul e ca și rezolvat. Golul lui Kapetanos a adus faza care cred ca îmi va rămâne în minte pentru totdeauna. În fața mea era o familie, soț și soție plus 2 băieți cam de 5-6 ani. Suporterii îl acuzau pe tușier că a greșit și de la greșeala asta a pornit atacul CFR-ului și golul. Eram uimit de intensitatea modului în care a fost înjurat tușierul de către oamenii „civilizați” din Capitală. Strigătul puternic parcă era o furtună, iar părinții din fața mea. – ce gest expresiv! – ca să nu audă, mama și-a luat în brațe unul dintre copii și i-a pus mâinile pe urechi, încercând astfel o imposibilă cenzură. În timpul ăsta, bărbatul, disperat și el, a încercat să-l convingă pe celălalt băiat că oamenii sunt supărați pe nenea arbitru, dar nu vorbesc serios, sunt doar nervoși. Mda… cât de mare e diferența dintre Cluj (Ardeal) și București. Să tot mergi cu familia la meciuri, nu?

Apropo de gol. Deviere Bastos și gol Kapetanos. Favoriții mei. Am sărit în sus, împreună cu ceilalți, numai că eu de bucurie. În sfârșit, golul victoriei! Până când alții erau ocupați cu arbitrii, eu făceam poze și îmi venea să dansez. La ocazia lui Camora aproape că m-am ridicat de pe scaun, din inerție, din reflex, dar mi-am adus aminte instinctiv că sunt înconjurat de niște suporteri ai Sportului foarte nervoși. Golul egalizator a adus bucuria pentru ei, supărarea pentru mine. Dar nu și dezamăgirea, pentru că am obținut un punct și nu am pierdut 3, cum a făcut Dinamo cu Sportul. Normal că suporterii gazdelor nu au putut să se abțină să nu ne mai înjure. Dar nu asta a fost ce mi-a stricat puțin starea de spirit, ci faptul că jucătorii nu au salutat galeria. Am înțeles că erau supărați din cauza rezultatului, dar măcar atât meritau și ei (noi), suporterii. Poate data viitoare vor fi mai atenți și la acest aspect.

În fine… rămân la ideea că a fost doar un meci și am câștigat un punct. Trebuie să acceptam că avem un campionat slab, cu echipe slabe. Sunt multe motive să fim dezamăgiți, supărați, dar trebuie să susținem echipa, acum, la urmatorul meci, la anul… la Cluj, în Regie, oriunde și întotdeauna. Iar luni să strigăm împreună (mai bine zis să strigați și în numele meu), să se audă și la București: „CFR! Victorie!”

Autor: Albusibiu

0 comments

  1. Impactul cultural este colosal atunci cand pleci din capitala Marele Principat al Siebenburgen-ului si nimeresti intr-un municipiul resedinta de judet din Turcia. Sunt convins ca ti-a fost greu.

    Apreciază

  2. Suporter sub acoperire! E chiar palpitant să nimerești între suporterii adverși, chiar dacă sunt destule locuri goale pe stadion. Mulțumim pentru relatare. Te așteptăm să mai transmiți dintre ”gropari”, la meciul cu Dinamo. Sunt curios cum va fi înjurat Borcea.🙂
    PS – Dacă ne trimiți și câteva dintre pozele făcute, ar fi perfect. Le adăugăm la articol, să rămână pentru posteritate. Eu aș vrea să văd poza cu mama disperată, încercând să protejeze sistemul auditiv al fiului…

    Apreciază

  3. Of, of….
    Am nimerit la un meci FC Timisoara – CFR Cluj, am ajuns la stadion cand a coborat galeria CFR-ului, din pacate am fost direct injurat de cativa clujeni, degeaba le-am zis in gura mare ca si eu is din CJ, a fost chiar interesant sa stau la tribuna a 2-a pe Dan Paltinisan intre polisti, am fost facuti in fel si chip, am condus cu 1-0 dar am fost egalati in minutul 98.
    E interesanta experienta:)

    Apreciază

  4. Eu ma bucur ca prin interventii am intrat si eu cu galeria CFR-ului🙂. Nu as fi vrut sa stau intre ei, avand in vedere comportamentul animalic de pe stadion. Asa, m-am putut bucura linistita la gol fara sa atrag priviri in jurul meu. O spun din experienta, pt k la meciul cu Steaua de pe national arena am stat intre stelisti la tribuna, si la gol nu m-am putut abtine sa nu sar in sus de bucurie……iar privirile din jur erau pline de ura….dar asta nu m-a oprit sa nu ma bucur :)))
    Rapid-CFR – bifat
    Steaua-CFR – bifat
    Sportul-CFR- bifat
    Dinamo-CFR – urmeaza. SI SPER CU O VICTORIE, ca pana acuma am asistat doar la egaluri in Bucuresti😦

    Apreciază

    • In schimb, eu si sotia am avut parte de un astfel de anturaj, miercuri dupa-amiaza, in Regie. Am ajuns pe la patru fara un sfert la stadion, unde ni s-a explicat ca nu avem acces in sectorul rezervat oaspetilor, recomandandu-ni-se ca altadata sa ne inscriem intr-un tabel in baza caruia conducatorul grupului sa achizitioneze biletele. In felul acesta, am ajuns in tribuna intai. In juru-ne, doar stelisti si dinamovisti. Nu pot sa reproduc ce ne-au auzit urechile intreaga repriza secunda, indeosebi dupa deschiderea scorului, pe care am trait-o launtric… La golul egalizator, am fost singurii tintuiti pe scaune. Oricum, speram ca de-acum sa fim mai bine organizati. Noi, cei de aici…

      Apreciază

      • Caline, la meciul cu Dinamo ne organizam mai bine🙂. Toti din Bucuresti. Acum din pacate a si fost un meci in mijlocul zilei, si cu totii am fugit de la munca sa ajungem :)))))))))

        Apreciază

  5. Asta imi aduce aminte de faptul ca un prieten bun de-al meu din Baia Mare, dinamovist convins, a venit o data la cluj (in 2010 sau 2009, nu mai stiu) sa isi vada favoritii in meciul cu noi. Era cu un prieten, la fel de dinamovist si ala, si saracii de ei n-au avut bani de stat in tribuna, si au gasit loc la peluza, in galeria visinie. Aveau tricouri cu dinamo pe sub pulovar :)).
    In meciul ala noi am castigat cu 1-0, si amicul meu imi povestea cum icneau amandoi la ocaziile lui Dinamo si incercau sa se stapaneasca, sa nu-si dea seama lumea ca ei is caini :)). Si cred si eu ca le-a fost greu, ca-l stiu pe om, e asa, mai „vulcanic”, se exteriorizeaza.

    Nu le-am mai zis ca probabil ca n-ar fi patit nimica daca ar fi aratat ca-s dinamovisti, cu conditia sa nu se apuce sa jigneasca cumva CFR-ul in gura mare.

    Apreciază

  6. din pacate cultura miticeasca e valabila si pe meleagurile noastre. Am primit din intamplare 2 invitatii la meciul pinguinilor cu ploiestenii si cum n-am fost de mai bine de 30 de ani pe municipalul clujean am acceptat sa merg ca sa-mi sochez consoarta:)….. Nimic de comentat ca stadionul arata excelent si pinguinii stiu sa-si incurajeze echipa dar fara nici un motiv tot stadionul a inceput sa vuiasca cu „incurajarile” la adresa echipei mele de suflet….mi-a intarit convingerea ca dictonul „multi dar prosti” e perfect valabil🙂

    Apreciază

  7. Macar a dat si Siman o lovitura cu stadionul pe jumatate plin. Poate sa dea la baietii lui prima de meci, cate o camasa si o pereche de slapi. Apropos, ce preturi au fost la bilete?

    Apreciază

  8. CJ-07-CFR, din pacate nu am poze cu mama si fiul sau.In acel moment eram prea uimit si ingandurat ca sa-mi scot telefonul si sa fac poze…ma gandeam cum ar fi decurs aceasta faza daca eram in Gruia…

    Apreciază

  9. Zeidas, stiu ca nu din rau ai zis,dar ce sa fac,daca el(Bastos) e favoritul meu,fie joaca bine,fie nu…e ca si CFRul: nu joaca bine,dar tot ramane echipa noastra de suflet🙂

    Apreciază

    • Când eram copii împărțeam prețul biletului de meci la numărul de goluri, să vedem cât am plătit pe un gol. Doamne, cât uram meciurile care se terminau 0-0! Ne simțeam furați pe față!🙂

      Apreciază

      • Cat am fost copil( precizez, pana la 14 ani :)) o singura data am platit bilet, 50 de bani, pentru un meci de judeteana. Scorul a fost 11 sau 12 la 0. Nu pentru „ai nostri”🙂 S-a meritat?🙂

        Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s