Familia l-ar fi făcut STELIST, el a ales CFR!!!

Darius Cristian Zolog, 9 ani 

născut în localitatea Târnăveni, județul Mureș

de meserie: elev cls. a III- a

și, cel mai important, MARE CFR-IST! 

 

Pot afirma cu certitudine că nepotul meu este unul dintre acei suporteri pentru care CFR-ul a fost dragoste la prima vedere. Pentru a continua ideea articolului scris de Călin în urmă cu câteva zile, există copii născuți și crescuți în afara granițelor Clujului care fac parte din această mare și frumoasă familie CFR-istă și care susțin echipa favorită în aceeași măsură sau chiar cu mai multă pasiune decât suporterii localizați în Cluj.

De mic copil, nepotul meu a avut influențe puternice steliste din partea tatălui meu și rapidiste din partea altor membri ai familiei. Îmi amintesc cum tatăl meu încerca să-l învețe sloganuri cântate de galeria stelistă, când Darius nici măcar nu știa să vorbească corect. Darius a fost mereu împărțit între „Hai Steaua!” și „Forza Rapid!”, dar de fiecare dată o făcea parcă mai mult pentru a mulțumi persoanele din jurul lui, pe care le iubea foarte mult și nu pentru că așa îi dicta lui sufletul.

Fiind un iubitor al fotbalului, totodată jucător la o echipă de juniori din orașul Târnăveni, avându-l ca idol pe Cristiano Ronaldo, Darius și-a dorit să meargă la meciuri pe stadion, să vadă echipe din liga 1 cum se luptă pentru victorie. Primele meciuri pe un stadion de fotbal le-a văzut la Mediaș, în 2009 și 2010. Era încântat… dar totuși lipsea ceva… sentimentul nu era complet. Astfel, am hotărât să-l duc la un meci la Cluj, la o echipă mare, în data de 15 mai 2010: CFR 1907 CLUJ – FC INTERNAȚIONAL CURTEA DE ARGEȘ. Cu toții ne amintim că acesta a fost un meci cu miză mare. Mii de suporteri se îndreptau spre Gruia. Am parcat mașina la mare depărtare de stadion și am început să ne deplasăm cu pași repezi pe strada Mașiniștilor. Darius era impresionat de numărul mare de suporteri care se îndreptau spre stadion și de faptul că toți aveau tricouri, șepci, fulare cu însemnele clubului. În acel moment m-a rugat să-i dau fularul meu, să și-l pună la gât. Nici nu știa ce-l așteaptă. În timpul în care ne-am apropiat de stadion, se putea vedea tribuna 2 arhiplină și se auzeau suporterii scandând ”CFR! CFR! CFR!”  În acea clipă l-am văzut pe nepotul meu cum s-a oprit, m-a lăsat de mână și s-a uitat cu ochii mari la tribună… ”Oau, ăsta e stadion mare exact ca la televizor! Oau, câți oameni sunt!“ Am intrat în stadion și ne-am luat locurile în sectorul 40, rândul 12. Darius se uita în continuare uimit la stadion… la suporteri… la galerie. A intrat echipa pe teren… a început meciul. CFR a jucat aproape perfect, iar tribunele parcă duceauechipa spre victorie. La pauza meciului, Darius s-a întors spre mine și mi-a zis: “Asta e echipa MEA! Vreau să ajung să joc la CFR când voi fi mare!“ La finalul meciului echipa LUI a câștigat al II-lea titlu din istorie, iar bucuria lui a fost imensă. CFR 1907 Cluj: dragoste la prima vedere, pentru că așa îi dicta lui sufletul.

Din acel moment, Darius colecționează șepci, fulare, steaguri, tricouri, căni, postere cu CFR, și de fiecare dată se mândrește cu echipa pe care o susține, nu pierde nici un meci (nici măcar meciuri amicale), merge la Cluj la meciuri, atunci când am ocazia să-l duc, sau chiar și în deplasare la Mediaș. De fiecare dată poartă cu el: tricou, fular și steag, indiferent dacă merge la meciuri pe stadionul din Gruia, în alt oraș sau doar se uită la TV. Mai important, a determinat colegi de școală sau prieteni să acorde mai multă atenție CFR-ului, iar pasiunea lui pentru această echipă a făcut ca o parte dintre prietenii săi steliști, dinamoviști sau rapidiști să se transforme în CFR-iști! 🙂

Tricoul cu CADU, primit într-un an, de Moș Crăciun, a fost… spune el: “cel mai frumos cadou primit vreodată”. Până și tatăl meu, marele stelist, afirmă acum: “Nu am cum să-l mai schimb. E foarte clar, Darius e MARE CFR-IST! Nu-nțeleg de unde îi vine dragostea asta”.

În continuare, visul lui Darius este să ajunga jucător de fotbal la CFR 1907 CLUJ, iar până atunci… să ajungă la cât mai multe meciuri, să cânte și el cu galeria.

Autor: Dede